NASA a dat publicităţii primele imagini color surprinse de roverul Curiosity pe planeta Marte. Fotografiile de înaltă rezoluţie surprind un deal format din rocă stratificată pe care oamenii de ştiinţă vor să-l studieze pentru a afla dacă ingredientele chimice necesare vieţii există pe „Planeta Roşie”.
Fotografiile arată că muntele Sharp, aflat lângă craterul Gale, unde Curiosity a amartizat pe 6 august, este format din straturi distincte de rocă. Imaginile au fost surprinse cu ocazia celei de-a doua deplasări a roverului pe Marte, călătorie pe care laboratorul spaţial a efectuat-o pentru a studia mai amănunţit stratul de rocă expus de propulsoare în timpul amartizării.
Imaginile de tip telefoto au fost surprinse cu ajutorul lentilelor de 100 de milimetri şi de 34 de milimetri cu care este dotată Mastcam (camera aflată pe «catargul» roverului). Acestea reproduc geologia interesantă a muntelui Sharp, evidenţiind stratificarea acestuia.
„Această zonă de pe muntele Sharp va fi explorată de Curiosity”, a explicat Michael Malin, cercetătorul ce coordonează activitatea Mastcam din San Diego.
„Aceste straturi surprinse în imagini reprezintă obiectul nostru principal. Duna întunecată este poziţionată între noi şi straturile pe care dorim să le studiem. În faţa nisipului întunecat se poate observa un strat de nisip roşiatic, diferenţa de culoare sugerând că este vorba despre o compoziţie diferită. Rocile situate în apropiere prezintă diversitate - unele sunt rotunjite, altele sunt angulare, ceea ce sugerează un trecut diferit. Aşadar, este vorba despre un sit geologic foarte bogat”, a declarat Malin.
Cercetătorii estimează că va dura aproximativ un an până când roverul va ajunge în zona straturilor ce prezintă interes pentru geologi, acestea fiind situate la baza muntelui Sharp, la aproximativ 10 kilometri de zona în care Curiosity a amartizat.
Imaginile surprinse de pe orbită de sateliţi sugerează că acele straturi conţin argile şi alte minerale ce se formează în prezenţa apei.
Deşi misiunile marţiene precedente au dezvăluit dovezi convingătoare ce sugerau că în trecut cantităţi vaste de apă au curs pe suprafaţa planetei Marte, Curiosity are ca misiune identificarea materialelor organice şi a altor substanţe chimice considerate de oamenii de ştiinţă necesare pentru apariţia vieţii microbiene.
Proiectul Curiosity, în valoare de 2,5 miliarde de dolari, reprezintă prima misiune de astrobiologie a NASA din anii 1970 până acum, când au fost lansate spre Marte sondele Viking. Roverul Curiosity este dotat cu un laborator de geochimie cu instrumente de ultimă oră, fiind primul instrument ştiinţific de acest tip ce ajunge pe suprafaţa altei planete.
Primele imagini trimise spre Terra de Curiosity au oferit deja oamenilor de ştiinţă indicii preţioase despre structura formaţiei geologice. Straturile aflate deasupra zonei în care cercetătorii se aşteaptă să găsească mineralele care atestă prezenţa apei prezintă înclinări bruşte, ceea ce sugerează că în craterul Gale au avut loc schimbări dramatice.
Cercetătorii cred că muntele Sharp reprezintă rămăşiţele unui sediment care a umplut în trecut întregul bazin în care a amartizat Curiosity, ce are un diametru de 155 de kilometri.
„Este un aspect spectaculos pe care l-am identificat de timpuriu”, a declarat John Grotzinger, cercetător la California Institute of Technology. „Acest lucru ne face să credem că o schimbare masivă a avut loc pe muntele Sharp”, a adăugat el.
Straturile superioare sunt înclinate abrupt faţă de straturile de mai jos, rezultatul fiind exact invers decât în formaţiunile similare de pe Terra, precum cele din Grand Canyon, SUA.
„Straturile din Grand Canyon sunt înclinate din cauza plăcilor tectonice, astfel că este firesc să observăm straturile mai vechi fiind mai deformate şi mai înclinate decât cele mai noi, aflate deasupra lor”, a explicat Grotzinger.
„Pe Marte, însă, e vorba de straturi plate deasupra cărora se găsesc straturi înclinate. Echipa de cercetători dezbate în acest moment cauza acestui fapt. Când am observat acest lucru, ne-a sărit în ochi, pentru că este ceva foarte diferit de ceea ce ne aşteptam să găsim”, a mai spus omul de ştiinţă.
„Pe Terra, există o serie de mecanisme ce pot genera aceste straturi înclinate. E foarte probabil să fie nevoie să ne deplasăm până la faţa locului pentru a vedea din ce sunt formate aceste straturi”, a adăugat expertul.
Imaginile de înaltă rezoluţie trimise spre Terra nu au constituit singura premieră reuşită de roverul Curiosity. În cadrul aceleiaşi transmisiuni, roverul a recepţionat un mesaj de felicitări de la şeful NASA, Charles Bolden, pentru a demonstra lăţimea de bandă de care se bucură laboratorul marţian, graţie celor doi sateliţi americani ce orbitează planeta Marte.
„Aceasta a fost prima dată când o voce umană a fost transmisă pe altă planetă şi apoi înapoi pe Terra”, a declarat Chad Edwards, inginerul şef însărcinat cu telecomunicaţiile misiunilor marţiene.
„Încă nu avem un om pe Marte, însă acesta este un prim pas”, a concluzionat Edwards.
Surse: NASA, Daily Mail , http://www.descopera.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu