joi, 20 septembrie 2012

Samsung vrea sa includa iPhone 5 printre produsele despre care acuza Apple ca ii incalca patentele




Grupul sud-coreean Samsung intentioneaza sa adauge iPhone 5 pe lista produselor Apple care ii incalca patentele, in procesele aflate in derulare in Statele Unite impotriva companiei americane, potrivit portalului de stiri IT CNET.



Samsung a aratat, potrivit unor documente transmise unui tribunal din SUA, ca va adauga iPhone 5 la lista de produse acuzate ca incalca patentele grupului.

Cei doi mari producatori de smartphone-uri se afla in toiul unei lupte dure in justitie privind drepturile de proprietate intelectuala.

Apple a obtinut recent o victorie importanta in fata Samsung intr-un tribunal federal din San Jose, dar cele doua parti au multe alte procese in derulare in diverse tari. Juriul federal a stabilit in august ca Apple sa primeasca despagubiri de un miliard de dolari de la Samsung, care a copiat aspectul si functii ale iPhone.

In asteptarea unor noi decizii ale justitiei, Samsung si-a prezentat deja cazul consumatorilor, noteaza CNET. Conglomeratul sud-coreean a prezentat miercuri o inrgistrare publicitara in care ia in deradere iPhone 5 si persoane care asteapta la coada pentru produse Apple.

Precomenzile primite de Apple pentru iPhone 5 au depasit 2 milioane de unitati intr-o singura zi, fiind de peste doua ori mai mari fata de recordul anterior stabilit de iPhone 4S, a anuntat luni compania americana. Noul model va ajunge vineri pe rafturile magazinelor.

Smartphone-ul iPhone este cel mai bine vandut produs al Apple, generand circa doua treimi din profitul companiei.

Intrarea Apple pe piata smartphone in 2007 a adus vanzari de 244 milioane de aparate iPhone si a contribuit ca Apple sa devina cea mai valoroasa companie din lume.

A fost descoperita una dintre cele mai vechi galaxii din Univers

A fost descoperita una dintre cele mai vechi galaxii din Univers


Hubble si Einstein, creditati pentru descoperirea unei galaxii vechi de peste 13 miliarde de ani
Oamenii de stiinta au putut sa observe in premiera o galaxie indepartata, care s-a format la inceputurile Universului, la doar 500 de milioane de ani dupa Big Bang, gratie telescopului spatial Hubble si teoriei generale a relativitatii a lui Albert Einstein.
Cea mai veche imagine a Universului de care dispun cercetatorii le-a fost furnizata de zgomotul de fond electromagnetic lasat de Big Bang, un fel de halou de microunde difuze, care nu poate fi asociat cu nicio stea, galaxie sau alt obiect astronomic.
Acest lucru se intampla la mai putin de 400.000 de ani dupa Big Bang, un interval ce poate fi comparat cu o fractiune de secunda, in raport cu varsta Universului (13,7 miliarde de ani). Nimic nu stralucea pe atunci, nu exista nicio stea, ci doar atomi de hidrogeni care tocmai erau creati.
A trebuit sa treaca inca aproape un miliard de ani pentru a avea o alta imagine detaliata, insa peisajul se schimbase deja radical: Universul avea galaxii care includeau miliarde de stele.
Ce s-a petrecut intre timp? Astronomilor le este greu sa raspunda, din cauza faptului ca nu pot sa separe zgomotul de fond cosmologic de semnalele care parvin din cele mai indepartate colturi ale spatiului.
Wei Zheng, de la departamentul de fizica si astronomie al Universitatii John Hopkins din Statele Unite, si colegii sai au adus un prim raspuns la aceasta intrebare, descoperind o galaxie care s-a format la aproximativ 500 de milioane de ani dupa Big Bang.
Astronomii au folosit camera infrarosu cu camp larg WFC 3, instalata in 2009 pe telescopul spatial Hubble. Acest instrument a gasit deja peste 100 de galaxii care s-au format in intervalul 650 - 850 milioane de ani dupa nasterea Universului. Dar, dincolo de acel prag, semnalul primit este atat de slab si de bruiat, incat o singura galaxie formata la 500 de milioane de ani dupa Big Bang a putut fi identificata pana in prezent cu acea camera.
Wei Zheng si colegii sai si-au indreptat atentia spre Albert Einstein si teoria lui, potrivit careia obiectele foarte masive au un camp gravitational atat de puternic incat reusesc sa devieze razele luminoase ce trec prin apropierea lor. si, uneori, aceasta deformare are ca efect amplificarea imaginii percepute de un observator situat de cealalta parte a campului. Un astfel de fenomen este denumit "lentila gravitationala".
Savantii au utilizat telescopul Hubble pentru a cauta galaxiile indepartate, ascunse in spatele unor ciorchini de galaxii masive, care ar putea servi de "lupa" astronomica.
Dupa ce au analizat 12 "ciorchini" de galaxii, ei au descoperit o galaxie indepartata, formata la 500 de milioane de ani dupa Big Bang, potrivit studiului publicat miercuri in revista britanica Nature.
in schimb, fenomenul de lentila gravitationala multiplica de 15 ori lumina emisa de aceasta galaxie, permitand studierea ei mai amanuntita si mai precisa, in comparatie cu celelalte metode conventionale.
Autorii studiului considera ca acea galaxie este constituita intr-o proportie deloc neglijabila "din stele vechi" care s-au format timp de 200 de milioane de ani pentru a ajunge la o masa de 150 de milioane de ori mai mare decat cea a Soarelui.
Daca acest sistem este reprezentativ si pentru alte galaxii primitive, acest fapt ar insemna ca formarea stelelor era un proces aflat deja in derulare, in primii 300-500 de milioane de ani dupa nasterea Universului.
Construirea de telescoape terestre uriase ar trebui insa, in deceniul urmator, sa deschida pentru oamenii de stiinta noi campuri si domenii de explorare, scrie agentia de presa Mediafax.

Stomatologie în Epoca de Piatră: a fost descoperită cea mai veche plombă dentară





Paleontologii au descoperit că oamenii neolitici foloseau tratamente stomatologice eficiente pentru a repara leziuni ale dinţilor. Astfel, un dinte spart a fost tratat, acum 6.500 de ani, prin aplicarea de ceară de albine - aceasta putând fi considerată cea mai veche „plombă” cunoscută până în prezent.



Dintele este ataşat de o mandibulă fosilă ce a aparţinut unui bărbat cu vârsta de 24-30 ani, care a trăit în urmă cu 6.500 de ani pe teritoriul actualei Slovenii. Mandibula a fost descoperită la începutul secolului trecut în apropiere de satul Lonche şi era păstrată la un muzeu din Trieste, Italia.

Recent, doi oameni de ştiinţă de la Centrul de Fizică Teoretică din Trieste, Claudio Tuniz şi Federico Bernardini, au folosit piesa de muzeu pentru a testa un nou aparat de vizualizare cu raze X. Spre surpriza lor, au descoperit, ataşate de unul dintre dinţi, resturi dintr-un material neobişnuit.

Cercetătorii au realizat o imagine tridimensională, de înaltă rezoluţie, a dintelui, descoperind astfel că acesta prezenta o fisură verticală lungă şi o zonă în care smalţul se tocise, lăsând în loc o carie mare în care era expusă dentina (stratul de material de sub smalţ, cu duritate mai mică decât a smalţului şi sensibil la durere.)

Materialul "neobişnuit" pe care îl detectaseră fusese modelat astfel încât să formeze un înveliş subţire, care umplea perfect caria şi partea superioară a fisurii.

Cu ajutorul spectroscopiei în infraroşu, materialul a fost identificat ca fiind ceară de albine, iar datarea cu radiocarbon a arătat că dintele şi ceara au o vechime de cca. 6.500 de ani.

Aceste rezultate sugerează că "plomba" de ceară a fost aplicată pentru a astupa fisura şi zona cu smalţ tocit în timp ce "purtătorul" era încă în viaţă.

Există, desigur, o mică probabilitate ca ceara să fi fost aplicată într-un alt scop - de pildă în cadrul unui ritual funerar - sau ca dintele să fi crăpat în timp, uscându-se, în peştera în care a fost găsit.

Însă oamenii de ştiinţă cred că este mai verosimilă ipoteza "tratamentului stomatologic" aplicat pe când omul era în viaţă. Ei cred că ceara a fost folosită intenţionat pentru a sigila zona în care dentina era expusă.

Descoperiri anterioare arătaseră deja că oamenii neolitici era dentişti pricepuţi. În anul 2001, un grup de paleontologi de la Universitatea Kansas - Lawrence, SUA, a descoperit găuri sfredelite - probabil cu ajutorul unui instrument ascuţit din cremene - în 11 măsele umane dintr-o necropolă din Pakistan, datând de acum 7.500 - 9.000 ani. Patru dintre dinţi aveau carii, dar în niciunul nu s-au găsit plombe.

Stephen Buckley, de la Universitatea York, Marea Britanie, consideră că ipoteza folosirii cerii de albine pentru plombe are sens, deoarece ceara are multe însuşiri care o fac potrivită pentru acest scop: se topeşte uşor la foc, dar se solidifică la temperatura ambiantă, deci poate sigila bine golurile din dinte; de asemenea, poate conţine miere şi propolis, care au acţiune antibacteriană şi antiinflamatoare.

Tot mai multe descoperiri recente - ce beneficiază de progresul în domeniul metodelor de analiză - au adus informaţii ce arată că populaţiile preistorice aveau cNew Scientistunoştinţe şi abilităţi remarcabile, fiind cu mult mai sofisticate decât ne imaginam că ar putea fi "oamenii primitivi".

„Glasul” planetei Pământ: un satelit al NASA a înregistrat sunetele emise de Terra (VIDEO)





Unul dintre cei doi sateliţi ai misiunii Radiation Belt Storm Probe (RBSP), lansaţi anul acesta la data de 30 august, a captat undele radio emise de magnetosfera terestră la data de 5 septembrie, anul curent. Fenomenul acustic este cunoscut sub denumirea de „corul Pământului”.


Craig Kletzing, de la Universitatea Iowa, conduce echipa de cercetători care supraveghează ansamblul complex de instrumente ştiinţifice de la bordul sateliţilor RBSP. El a explicat că sunetele sunt emise de particulele încărcate energetic din straturile superioare ale magnetosferei Pământului, înainte ca acestea să fie prinse în mişcarea generată de câmpurile circulare de radiaţii din jurul planetei.

Cei doi sateliţi RBSP se rotesc în jurul Pământului pe orbite eliptice, la altitudini ce variază între 600 şi 32.000 km.

Scopul acestei misiuni este studierea centurilor Van Allen - curenţi de particule încărcate electric, aduse de vânturile solare până în preajma Terrei şi care sunt prinse în câmpul magnetic terestru.


Şase alimente care te vor face mai inteligent (VIDEO)





Aşa cum anumite alimente ne predispun la diabet şi la afecţiuni ale inimii, altele ajută creierul să funcţioneze eficient, îmbunătăţind memoria, atenţia şi performanţa cognitivă.



De-a lungul mileniilor, oamenii au descoperit o serie de bogăţii ale naturii ce produc numeroase efecte pozitive asupra minţii umane. Specialiştii de la Online Education Database, o platformă dedicată studenţilor, atrag atenţia asupra a şase alimente care ajută creierul, pe care le recomandă tuturor celor ce doresc să înveţe sau doar să gândească mai bine.

Prima recomandare a acestora este kale - varza creaţă (Brassica oleracea), un aliment consumat încă din vremea romanilor şi care până în Evul Mediu a fost cea mai populară dintre legumele cu frunze verzi. Studiile efectuate de specialiştii de la Harvard Medical School arată că această legumă bogată în beta caroten, vitamina C, vitamina K încetineşte procesul de îmbătrânire, menţinând creierul mai tânăr cu 1-2 ani. De asemenea, varza creaţă este bogată în sulforafan, o substanţă cu proprietăţi anti-cancerigene şi anti-diabet, şi în indol-3-carbinol, o substanţă ce stimulează refacerea ADN-ului în celule şi care blochează creşterea celulelor canceroase.



Cel de-al doilea aliment recomandat este sfecla roşie. Dacă în Grecia Antică sfecla era folosită în medicină pentru a trata o serie de alimente şi era oferită ca ofrandă lui Apollo, astăzi cercetătorii au înţeles că această legumă conţine o cantitate semnificativă de vitamina B, ce ajută creierul să proceseze informaţiile. De asemenea, sfecla roşie este bogată în calciu, protejând dinţii şi oasele.



Afinele reprezintă cel de-al treilea aliment miraculos, aceste fructe delicioase jucând în rol esenţial în protejarea memoriei. O cercetare efectuată pe persoanele în vârstă a arătat că afinele amână efectele negative ale îmbătrânirii asupra memoriei. De asemenea, afinele sunt bogate în antocianine, substanţe care inhibă apariţia cancerului. Efectele pozitive nu se opresc doar la îmbunătăţirea memoriei: studiile efectuate pe adulţii în vârstă au arătat că aceste fructe-minune elimină simptomele depresiei şi scad glicemia!



Beneficiile nutriţionale ale merelor sunt binecunoscute, însă nu toată lumea cunoaşte faptul că aceste fructe au un efect pozitiv asupra creierului. Studiile efectuate de cercetătorii de la University of Massachusetts au arătat că merele îmbunătăţesc percepţia senzorială şi atenţia, crescând nivelul unui neurotransmiţător important. De asemenea, studiile au arătat că persoanele care consumă regulat mere prezintă un nivel mai scăzut în creier al toxinei care provoacă Alzheimer - beta-amyloid.



Ardeii Cayenne conţin capsaicină, o substanţă ce stimulează creierul să producă endorfine. Aceste substanţe ajută la gestionarea stresului din timpul examenelor şi a altor perioade dificile, ceea ce ajută la concentrare.



Anşoa este cel de-al şaselea aliment care stimulează creierul. Acest mic peşte este bogat în omega-3, acizi graşi care protejează creierul de îmbătrânire şi de pierderea memoriei.



Iată recomandările celor de la OEDB:


Care este mai mare: numărul stelelor de pe cer sau numărul boabelor de nisip de pe Pământ?





Oamenii de ştiinţă au găsit răspunsul la una dintre cele mai des întâlnite întrebări, una pe care şi-au pus-o majoritatea oamenilor care au stat pe plajă într-o noapte înstelată: Oare ce este mai mare: numărul stelelor de pe cer sau numărul boabelor de nisip de pe Pământ?



Evident, stelele şi boabele de nisip nu pot fi numărate, dar spre norocul nostru ele pot fi estimate. În cartea sa, numită Spectrums, autorul David Blatner vorbeşte despre un grup de oameni de ştiinţă de la Universitatea din Hawaii care au încercat să calculeze numărul boabelor de nisip.

Specialiştii au estimat mărimea medie a unui bob de nisip, au calculat apoi câte boabe de nisip încap într-o linguriţă şi apoi au înmulţit acest rezultat cu toate plajele şi deşerturile din lume. Astfel, a rezultat că în mare, Pământul are 7,5 x 10^18 boabe de nisip , adică 7 cvintilioane, 500 cvadrilioane.

În ceea ce priveşte stelele, mulţumită lui Hubble, în 2003 a fost realizat un raport care estima numărul lor la 7 mii de milioane, de milioane, de milioane de stele. Prin urmare, comparaţia arată că boabele de nisip de pe Terra nu sunt nici pe departe la fel de multe ca stelele.

În acest context, înseamnă că stelele deţin recordul? Răspunsul vine tot de la Blatner care spune că deşi numărul stelelor din univers este năucitor de mare, el poate fi egalat de numărul moleculelor cuprinse în doar 10 picături de apă.

Prin urmare, data viitoare când vă veţi uita la stele şi vă veţi minuna de cât de multe sunt, nu uitaţi că în unghere sau mici crăpături ale lumii fizice există lucruri mărunte care egalează sau depăşesc numărul giganţilor strălucitori.

Sursa : http://www.descopera.ro

Ce avantaje va aduce proiectul ELI pentru România?





Luna aceasta, Comisia Europeană a fost de acord să finanţeze proiectul ELI, din România, cu 180 de milioane de euro pentru construirea celui mai puternic laser din lime.



Extreme Light Infrastructure Nuclear Physics Facility (ELI-NP) va genera impulsuri de laser cu o putere de 1016 waţi, de zece ori mai mult decât cele mai bune lasere existente în momentul actual, fiind destul de intens pentru a descoperi structurile interne ale nucleelor atomice. „Ne va permite să realizăm un tip de fizică nucleară care nu a fost posibil de experimentat până acum”, a declarat Nicolae Victor Zamfir, director general al Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei.

Patruzeci de instituţii de cercetare din 13 state ale Uniunii Europene au fost implicate în acest proiect care va fi programat să înceapă în 2017. Comunitatea academică internaţională va fi capabilă să utilizeze ELI-PN gratuit, însă companiile private vor fi nevoite să plătească pentru acces.

Costul total al proiectului se ridică la 356,2 de milioane euro, bani proveniţi din fonduri structurale, subvenţii europene destinate pentru întrajutorarea regiunilor sărace. Iniţial, astfel de fonduri au fost utilizate pentru proiecte civice precum construcţia de drumuri, dar acum Comisia încurajează folosirea lor în proiecte ştiinţifice.

ELI-NP este unul din cele 3 centre din proiectul Extreme Light Infrastructure ce urmează să fie construite în estul Europei respectiv în Măgurele, Praga şi Szeged, Ungaria.

Aprobarea proiectului ELI-NP este mai mult decât binevenită în România, ţara care are cele mai mici investiţii în domeniul cercetării, cu numai 0,5% din produsul intern brut, comparativ cu media de 2% din Uniunea Europeană.

Mai mult, prin acest proiect România va putea să iasă la lumină şi să şteargă ruşinea provocată în decursul acestui an de o serie de scandaluri legate de plagiatul primului-ministru.

„ELI-NP va fi izolat de politică astfel încât nimic să nu mai poată împiedica procesul de realizare a proiectului. Următoarele guverne vor trebui să investească serios în comunitatea naţională de fizică”, a declarat Dragoş Ciuparu, de la Universitatea Petrol-Gaze, Ploieşti.

De asemenea, într-un interviu acordat de Nicolae Victor Zamfir celor de la DCNews, directorul a declarat că proiectul nu numai că va crea locuri de muncă, dar va ajuta şi la dezvoltarea ştiinţifică a ţării, la înfiinţarea unor programe de masterat speciale şi va atrage totodată cercetători din afară. „În 2016, vor fi peste 200 de cercetători angajaţi permanent. Sigur, locurile se vor ocupa gradual până atunci”, a spus acesta.

YouTube extinde restrictiile de vizionare a filmului "Inocenta musulmanilor"

YouTube extinde restrictiile de vizionare a filmului Inocenta musulmanilor


Site-ul YouTube, detinut de Google, va extinde la Arabia Saudita restrictiile filmului denigrator la adresa islamului, pe fondul protestelor violente.
"Accesul la filmul Inocenta Musulmanilor va fi limitat in tarile in care autoritatile il considera ilegal, India, Indonezia, Malaysia si Arabia Saudita", se arata intr-un comunicat al YouTube.
Decizia YouTube a fost luata pe fondul amenintarilor Arabiei Saudite, care intentiona sa blocheze accesul la site-ul YouTube in intregime.
Arabia Saudita, unde se afla cele mai sfinte locuri ale islamului, a condamnat joi filmul produs in SUA, dar si violentele pe care le-a generat, in special atacurile impotriva reprezentantelor diplomatice americane.
YouTube restrictionase de saptamana trecuta accesul la acest film in Egipt si Libia. Peste 30 de oameni au murit in cursul violentelor izbucnite in aproximativ 20 de tari din Orientul Mijlociu si Africa, scrie agentia de presa Mediafax.

Carduri microSD cu viteze de 45 MB/s de la Lexar


Cunoscutul producător de carduri de memorie Lexar a anunţat lansarea a două noi produse, acestea fiind menite să rezolve problema vitezei celor mai lente componente dintr-un telefon mobil sau o tabletă - cardul microSD.
Cele două noi modele UHS-I de la Lexar sunt disponibile în versiuni de 32 GB (SDHC) şi 64 GB (SDXC), acestea promiţând viteze de citire de 45 MB/s. Bazate pe memoriile NAND cu capacitate de 64 Gbit fabricate de Micron într-un proces pe 20 de nanometri, cardurile microSD de la Lexar folosesc un design particular şi un firmware optimizat pentru viteze mari. Pentru conectarea la PC, cele două modele vor veni însoţite de un adaptor USB 3.0.
După cum se remarcă, Lexar nu oferă şi cifrele extrem de importantei performanţe la scriere, ceea ce este regretabil şi ne împiedică să sărim prea sus de bucurie. Preţurile celor două carduri sunt de 70 de dolari pentru modelul de 32 GB şi 140 de dolari pentru cel de 64 GB, un alt motiv de a sta aşezaţi pe scaun.


Acer Iconia Tab A110, o alternativă la Google Nexus 7


Prezentă în luna iunie la Computex dar lăsată discret în plan secundar de către Acer, tableta Iconia Tab A110 a fost anunţată oficial. Aceasta urmează să ajungă în magazine în cursul săptămânilor următoare, preţul nefiind divulgat încă.
Urmaşul modelului Iconia Tab A100, noua tabletă de la Acer oferă un ecran cu o diagonală de 7" şi rezoluţie de 1024x600 pixeli. Aceasta foloseşte un nucleu NVIDIA Tegra 3 T30L tactat la 1,2GHz, la fel ca şi tableta Google Nexus 7 cu care intră dealtfel şi în competiţie deoarece preţul estimativ neconfirmat este tot de 200 de dolari.
Tableta va oferi o memorie RAM cu o capacitate de 1GB şi o stocare internă de 8GB, Iconia Tab A110 oferind şi slot MicroSD şi ieşire HDMI, două avantaje faţă de produsul Google. Dotările multimedia includ doar o cameră frontală cu senzor de 2MP şi ieşire audio jack de 3,5mm.
Tableta va rula de la lansare Android 4.1. Dimensiunile şi capacitatea bateriei sunt necunoscute, greutatea comunicată de Acer fiind de 390 de grame.
Acer Iconia Tab A110, o alternativă la Google Nexus 7


Canon PowerShot SX50 HS - pentru că meriţi un zoom optic 50x


Lupta pentru aparatul cu cel mai mare zoom optic se relansează anul acesta la Photokina. Anul trecut am avut parte de obiective integrate cu zoom optic 30x şi 35x.Acum Canon preia coroana, prezentând PowerShot SX50 HS. Plaja focală, echivalentă pentru sistemul de 35 mm, este de 24-1200 mm, imensă din orice punct de vedere. Din păcate, în spatele obiectivului se află un senzor destul de mic, cu rezoluţie de 12,1 MP. Deşi indicativul HS ne spune că avem parte de un senzor cu iluminare din spate, calitatea imaginii nu va impresiona pe nimeni.
Canon PowerShot SX50 - noul rege al segmentului ultra-zoomCanon PowerShot SX50 - noul rege al segmentului ultra-zoom

Carcasa din plastic are câteva elemente de construcţie diferite faţă de modelul anterior PowerShot SX40. Se remarcă o zonă din cauciuc pe grip, care va spori aderenţa. Câteva butoane au fost mutate, două din ele fiind amplasate la baza obiectivului. Ecranul aparatului a crescut puţin şi are acum o rezoluţie mai bună. Este de apreciat că a fost păstrată balamaua rabatabilă. Senzorul permite valori ISO între 80 şi 12800 şi filmarea se face cu rezoluţie full HD la 24 fps.
Canon PowerShot SX50 a păstrat ecranul rabatabilCanon PowerShot SX50 a păstrat ecranul rabatabil

Sunt curios să văd cum se comportă sistemul de stabilizare optică pe un obiectiv cu zoom optic atât de mare. Canon SX50 va avea mult de lucru ca să convingă cu specificaţiile sale. Aparatul va fi disponibil pe piaţă în luna octombrie, preţul este ocean urmând să fie de 480 $.