Taiwanezii anunta o tableta ieftina cu sistem de opearare Android
ASUS lanseaza MeMO Pad, o tableta ieftina cu ecran de 7 inch. Pretul anuntat de producator pentru Statele Unite este de 149 dolari americani.
Tableta este disponibila in trei variante: de culoare gri titan, alb si roz cires. Display-ul LED de 7 inch are o rezolutie de 1024 x 600 pixeli, un unghi larg de vizualizare de 140 de grade si multi-touch in 10 puncte.
ASUS MeMO Pad este echipata cu un procesor VIA WM8950 cu frecventa de 1 GHz si un procesor grafic Mali-400. Tableta are instalat sistemul de operare Android 4.1 Jelly Bean.
Huawei Ascend G520 promite să fie cel mai accesibilsmartphone quad-core de până acum. Modelul vine cu sistem Android 4.0 şi este înzestrat cu un ecran de 4.5 inch, bazat pe tehnologie IPS.
Huawei Ascend G520
În carcasa cu design nu foarte extravagant, Huawei G520 ascunde un chipset MediaTek MT6589 cu 4 nuclee ARM Cortex-A7 la 1.2 GHz. Chip-ul oferă performanţe mai mici decât în cazul soluţiilor premium oferite de Nvidia sau Qualcomm, dar competitive pentru segmentul de piaţă căruia i se adresează. Sistemul de operare şi aplicaţiile rulate au la dispoziţie 512 MB memorie RAM.
Rezoluţia ecranului de 4.5 inch nu este cunoscută în acest moment, dar vestea folosirii unui model cu tehnologie IPS este promiţătoare din punct de vedere al calităţii imaginii. Camera foto instalată pe spatele carcasei nu promite foarte mult, având doar un senzor cu rezoluţie 5 MP.
Lansat iniţial pentru piaţa din China, unde va putea fi cumpărat chiar de săptămâna viitoare la un preţ de aproximativ 169 euro sau mai puţin la pachet cu abonament, Huawei G520 ar putea avea parte şi de o lansare internaţională, însă data şi preţul de vânzare nu sunt cunoscute până în acest moment.
Samsung a primit zilele trecute o amenda de la Federal Trade Commision in Taiwan in valoare de 10.389 dolari pentru afirmatii mincinoase in materiale de promovare.
Intregul caz graviteaza in jurul unui terminal mai putin popular al companiei. Este vorba de un dual sim cu numele de Samsung Galaxy Y Duos GT-S6102. FTC a atras atentia in decizia de amendare asupra faptului ca, gigantul sud coreean, a mentionat atat in in catalogurile de promovare tiparite cat si pe pagina online a produsului focus automat la camera integrata si la functia blitz. In realitate insa aceste functii nu se reflectau si in produsul livrat. In mod evident, Samsung a achitat rapid amenda si a scos respectivele referinte mincinoase din orice materiale de promovare ale terminalului.
FTC a mai avut compania sud coreeana in vizor in luna septembrie a anului trecut. La momentul respectiv, Toshiba Samsung Storage Technology, un concern format din Samsung si Toshiba, a fost amendat impreuna cu alte companii care activau in acelasi domeniu. Motivul respectivei amenzi viza fixarea pretului pentru unitati optice.
The Pirate Bay este site-ul de torrente care a reuşit să rămână în picioare în urma multor atacuri din partea autorităţilor. El a ajuns să fie pentru mulţi un simbol al libertăţii de exprimare pe Internet, deşi este folosit cel mai des pentru distribuirea de materiale piratate. Regizorul Simon Klose a realizat un documentar despre cei trei fondatori ai The Pirate Bay, documentar intitulat TPB AFK (The Pirate Bay - Away From Keyboard). Lansarea trailer-ului a fost un adevărat succes. În mai puţin de o săptămână el a înregistrat aproape două milioane de vizualizări.
Documentarul va trata procesul intentat celor trei, în care companiile producătoare de filme de la Hollywood au cerut despăgubiri de 13 milioane de dolari. Judecătorul i-a găsit vinovaţi, dar aceasta nu a însemnat trecerea în nefiinţă a site-ului The Pirate Bay. Documentarul va fi disponibile gratuit, însă cei care doresc să-l vadă mai devreme de lansarea oficială pot comanda o copie pe DVD sau un stream online. Mai multe detalii despre TPB AFK puteţi găsi pe site-ul oficial.
Brooke Greenberg, din Baltimore, SUA, arată ca o fetiţă în vârstă de câţiva anişori, dar are, în realitate, aproape 20 de ani. Cazul ei este o enigmă pentru medici: nici cei mai buni specialişti nu au reuşit să găsească, până acum, cauza ciudatei opriri din creştere a lui Brooke.
Brooke Greenberg n-a mai crescut deloc de la vârsta de 4-5 ani, dar medicii nu pot înţelege cauza: numeroasele investigaţii făcute nu au scos la iveală nicio anomalie endocrină, niciun defect cromozomial vizibil, nici vreo altă disfuncţie despre care se ştie că ar putea afecta dezvoltarea organismului.
Brooke cântăreşte doar 7 kg, iar capacităţile ei mentale corespund celor ale unui preşcolar mic. În lipsa unui diagnostic clar, medicii au poreclit afecţiunea de care suferă Brooke „sindromul X”.
Însă, chiar dacă nu au putut propune un diagnostic şi un tratament, specialiştii sunt interesaţi de cazul lui Brooke din alt punct de vedere: „zestrea” ei genetică neobişnuită poate oferi informaţii noi legate de procesul de îmbătrânire.
În prezent, geneticienii lucrează la secvenţierea genomului lui Brooke, în speranţa de a afla date care să conducă la descoperirea unor noi tratamente pentru boli asociate cu înaintarea în vârstă, precum maladia Parkinson.
O furtună solară masivă, precum cea care a întrerupt comunicarea radio din SUA, în 1958, este preconizată a avea loc în cursul acestui an. Diferenţa este că, de data aceasta, daunele produse de aceasta ar putea fi în valoare 2 trilioane de dolari, susţin experţii.
În urma acestui eveniment, nenumărate cartiere ar putea rămâne fără curent electric pentru o perioadă îndelungată de timp, este de părere profesorul Jose Lopez, un fizician de la Universitatea Seton Hall. În urma exploziei solare, valuri de energie încarcă sateliţii cu sarcină electrică suplimentară, distrugând astfel unele componente. De asemenea, dispozitivele electronice de la bordul sateliţilor sunt afectate de particulele supraîncărcate electric care le penetrează şi care interferează cu transmisiunile către Pământ. Nici dispozitivele de la sol nu vor scăpa neafectate.
Soarele are un ciclu de activitate. Pe măsură ce el atinge vârful de activitate, din ce în ce mai multe furtuni solare şi plasmă vor fi îndreptate spre noi.
Totuşi, există şanse ca această „furtună solară perfectă”, cum îi spun specialiştii, să treacă direct pe lângă noi, precum un uragan gigantic. Prin urmare, nu există motive de panică.
„Nu este uşor să faci o prognoză a «vremii» de pe Soare. Mai mult, acest proces nu este înţeles pe deplin. Prezicerea viitorului este ceva ce, din nefericire, ştiinţa nu poate face. Totuşi, ştiinţa ne poate oferi unele scenarii potenţiale, referitoare la lucrurile care s-ar putea întâmpla”, a explicat Lopez.
Dar ce se întâmplă dacă o furtună solară de proporţii se îndreaptă spre noi? Transformatoarele cu voltaj mare, care gestionează cantităţi uriaşe de energie, necesită luni pentru construire. Prin urmare, dacă transformatoarele ar fi afectate de evenimentele solare, atunci problemele legate de penele de curent vor fi rezolvate abia în decursul a câtorva ani.
Transmisiunile de date provenite de la unii sateliţi ar putea fi afectate şi ele, cauzând probleme la nivelul imaginilor realizate, iar o pană a reţelelor de comunicare de înaltă frecvenţă din regiunile polare ar face ca navigarea să fie imposibilă în unele cazuri.
„Ca urmare a «exploziei» de dispozitive electronice – ce se găsesc în telefoane mobile, computere şi automobile – înregistrate în ultimii 20 de ani, am devenit foarte vulnerabili la evenimente solare precum cele prezise”, a explicat profesorul John A. Bloom de la Universitatea Biola.
Mai mult, radiaţiile provenite de la furtuna solară ar putea afecta, pe lângă electronice, şi astronauţii aflaţi în afara Staţiei Spaţiale Internaţionale. De asemenea, pasagerii din avioanele care zboară la înălţimi foarte mari riscă să fie expuşi unor cantităţi mari de radiaţii.
În plus, odată cu erupţiile solare, apar vânturile solare care părăsesc suprafaţa Soarelui cu o viteză de aproximativ 1.609.344 kilometri pe oră. Vânturile solare se schimbă constant şi lovesc câmpul magnetic al Terrei.
Începând cu această lună, centurile magnetice ale Soarelui au început să se deplaseze foarte rapid, fenomen ce prevesteşte apariţia unei furtuni. Informaţiile colectate de satelitul NASA THEMIS indică faptul că un strat gros de 6 kilometri de particule solare s-a acumulat în partea exterioară a magnetosferei, stratul protector al Pământului, creat de câmpul magnetic. Magnetosfera ar trebui să blocheze aceste particule solare, doar că această acumulare pare să fie cu 30%-50% mai puternică decât furtunile din anii 1850 şi 1950.
Omenirea nu poate face nimic pentru a preveni această furtună, însă oamenii se pot pregăti. NASA a lansat avertismente către liniile aeriene, companiile producătoare de energie electrică şi cele din domeniul telecomunicaţiilor, detaliind daunele care ar putea avea loc. În 2005, o furtună solară minoră a forţat linia aeriană United Airlines să aleagă noi trasee pentru 26 de zboruri, cu un cost de 100.000 de dolari per zbor, pentru a evita traversarea Polului Nord. Dacă avioanele ar fi menţinut rutele polare, sistemele de navigaţie ar fi încetat să funcţioneze.
În spaţiu, chiar şi cele mai fireşti obiceiuri se transformă în sarcini complicate. De exemplu, tăiatul unghiilor: dacă un astronaut nu este atent atunci când efectuează această operaţiune, ceilalţi astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională (SSI) s-ar putea trezi cu unghii în ochi, ca urmare a condiţiilor de microgravitaţie.
Astronautul canadian Chris Hadfield a realizat o filmare la bordul SSI în care dezvăluie modul în care membrii echipajului spaţial efectuează această operaţiune de igienă personală.
Astronauţii nu sunt dotaţi cu vreun instrument special, ci folosesc o unghieră în zona în care sistemul de ventilaţie absoarbe aerul, prevenind astfel posibilitatea în care unghiile îşi iau zborul prin laboratorul spaţial. Ulterior, zona este curăţată cu un aspirator.
Iată imaginile în care Hadfield explică modul în care procedează astronauţii de la bordul SSI pentru a-şi tăia unghiile:
În realitate, creatura este un vierme marin care trăieşte la adâncimi de până la 2.000 de metri şi ajunge pe ţărm doar întâmplător, aruncat de furtuni.
Numele de şoarece-de-mare dat acestui vierme (care este un polichet marin din genul Aphrodita) se datorează perişorilor deşi - cu aspect de blană - cu care este acoperit dorsal corpul animalului şi care au o însuşire spectaculoasă: strălucesc în culori iridescente, probabil ca reacţie de apărare.
Şoarecele-de-mare poate creşte până la o lungime de 30 cm; trăieşte în Oceanul Atlantic şi în Marea Mediterană şi se hrăneşte cu rămăşiţele unor creaturi marine moarte. Şoarecii de-mare sunt hermafrodiţi - fiecare individ are atât organe reproducătoare feminine, cât şi masculine.
Un exemplar a fost observat recent, pe o plajă din Marea Britanie, de către Julie Sherrard, în timpul unei plimbări pe plajă.
Cercetări performate, realizate cu ajutorul imagisticii 3-D, arată că, timp de peste 100 de ani, scheletele vertebratelor terestre timpurii au fost reconstruite greşit: vertebrele lor sunt alcătuite invers decât se credea, astfel încât informaţia cuprinsă în manualele de paleontologie, referitoare la acest subiect, este incorectă.
Utilizând imagini în raze X de înaltă rezoluţie, cercetătorii de la mai multe institute de cercetare britanice au reuşit să „vadă” în interiorul rocilor, studiind astfel fosile vechi de 360 milioane de ani încastrate în rocă. Au putut astfel stabili felul în care era alcătuită coloana vertebrală a primelor animale tetrapode (cu patru membre) care au cucerit uscatul.
Paleontologii au fost însă consternaţi să constate că, timp de peste un secol, reconstrucţia scheletelor fosile se făcuse greşit, vertebrele fiind asamblate invers decât sunt alcătuite în realitate. În rocile scanate 3-D, unde fosilele se păstraseră nederanjate timp de sute de milioane de ani, oasele şirei spinării îşi menţinuseră alcătuirea lor normală, care s-a dovedit a fi cu totul altfel decât credeau paleontologii care asamblau oasele desprinse din substrat.
Descoperirea contrazice modul tradiţional de reconstituire a scheletelor fosile de tetrapode primitive şi îi va obliga pe oamenii de ştiinţă să regândească teoriile privind modul în care s-a format şi funcţiona coloana vertebrală la animale precum Ichthyostega, Acanthostega şi Pederpes.
„Timp de peste 100 de ani”, explică dr. Stephanie Pierce, de la Royal Veterinary College, Marea Britanie, „s-a crezut că tetrapodele timpurii aveau vertebre compuse din trei seturi de oase: un os în partea din faţă, unul deasupra şi o pereche dedesubt. Dar, studiind interiorul fosilelor cu ajutorul sincrotronului cu raze X, am descoperit că acest model tradiţional era efectiv de-a-ndoaselea. Rezultatele ne obligă să rescriem manualele privind evoluţia coloanei vertebrale la cele mai primitive animale tetrapode.”
Tetrapodele din ziua de azi - printre care se numără şi omul - au o coloană vertebrală în care fiecare vertebră este reprezentată printr-un singur os.
Însă la primele tetrapode fiecare vertebră era compusă din mai multe oase, iar până acum, oamenii de ştiinţă le-au reconstruit greşit. Studiile realizate de cercetătorii britanici cu ajutorul unei instalaţii specializate, de mare putere, din Franţa, numită ESRF (European Synchrotron Radiation Facility), au produs imagini tridimensionale extrem de detaliate, în care se vede clar că modelul tradiţional de asamblare a vertebrelor era incorect: osul intercentrum, despre care se credea că se găseşte în partea anterioară a vertebrei, era, de fapt, aşezat posterior.
Descoperirea modifică viziunea asupra evoluţiei funcţionale a coloanei vertebrale la tetrapode. Întreaga biomecanică a tetrapodelor primitive (mobilitatea coloanei, felul în care mişcarea şi forţele implicate se transmiteau membrelor) va trebui regândită.
Studiul cu ajutorul sincrotronului a produs şi alte surprize. Astfel, una dintre fosilele studiate prezenta particularităţi ale scheletului necunoscute anterior, inclusiv un şir de oase care se întindeau pe mijlocul toracelui şi care ar reprezenta prima „încercare” a evoluţiei de a da naştere unui stern osos. O astfel de structură ar fi consolidat cuşca toracică a unui animal precum Ichthyostega, permiţându-i să suporte greutatea corpului când animalul se deplasa pe uscat. Descoperirea sprijină o teorie conform căreia Ichthyostega se deplasa pe uscat prin mişcări de târâre a părţii posterioare a corpului, sprijinindu-se pe membrele anterioare ca pe nişte „cârje”, aşa cum se deplasează azi peştiiPeriophtalmus (vezi primul video) sau focile.
Agenţia Spaţială Rusă a anunţat că intenţionează să trimită o navetă spaţială pe Lună în anul 2015, urmând să folosească în acest scop un nou cosmodrom construit în Orientul Îndepărtat Rus.
Vladimir Popovkin, directorul Roscosmos, a anunţat că racheta va purta în spaţiu un vehicul spaţial de 500 de kilograme, urmând ca la bordul acestuia să se găsească 25 de kilograme de echipament ştiinţific. Acesta urmează să fie folosit pentru a căuta apă pe Lună şi pentru a colecta mostre din regolitul lunar.
Popovkin a anunţat că naveta va fi lansată de pe noul cosmodrom din Vostochny. Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că statul rus va investi un miliard de dolari în construirea acestui cosmodrom în regiunea Amur, aproape de graniţa cu China. În acest mod, Rusia îşi va reduce dependenţa de cosmodromul Baikonur, aflat în Kazahkstan.
Misiunea selenară are ca scop demonstrarea capacităţii programului spaţial rus de a ateriza pe alte obiecte spaţiale, a explicat Viktor Khartov, directorul general al Centrului de Cercetare Lavochkin.
Strategia spaţială a Roscosmos arată că misiunile spre Lună reprezintă paşii preliminari care vor permite în 2030 efectuarea unei călătorii spre Marte cu o navetă la bordul căreia se vor afla astronauţi. De asemenea, oficialii ruşi speră ca până în 2018 să lanseze de pe cosmodromul Vostochny o nouă navetă, care să înlocuiască în timp navetele Soyuz, folosite din 1967.
Ultima misiune rusă pe Lună dusă la bun sfârşit a fost Luna-24, ce a avut loc în 1976. Sonda sovietică a colectat 0,17 kg de sol lunar pe care l-a adus înapoi pe Terra.
Apple aproape că a înjumătăţit comenzile de ecrane LCD pentru iPhone 5 trimise furnizorilor de componente, în răspuns faţă de cererea slabă înregistrată cu actualul model iPhone.
iPhone 5, un eşec pentru Apple? Compania reduce comenzile pentru ecrane LCD
Potrivit publicaţie japoneze Nikkei, Apple a cerut principalilor săi furnizori de ecrane LCD - Japan Display Inc, Sharp Corp şi partenerul coreean LG Display Co Ltd - să reducă volumul de ecrane livrate la aproximativ 65 milioane exemplare către finalul anului trecut.
Mai mult decât atât, Japan Display, una dintre fabricile în care Apple a investit masiv pentru producerea de telefoane iPhone şi-ar putea reduce activitatea cu 70% – 80%, comparat cu lunile octombrie – decembrie. Suplimentar, una dintre fabricile Sharp dedicate producerii de ecrane LCD pentru iPhone 5 va reduce volumul de producţie în lunile ianuarie şi februarie cu aproximativ 40 %, răspunzând cererii în scădere faţă de intervalul octombrie – decembrie.
În timp ce unii specialişti explică reducerea comenzilor de ecrane ca fiind o etapă pregătitoare pentru lansarea unui nou model iPhone, reprezentanţii Apple au refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect. Fiind binecunoscute problemele cu care s-a confruntat iPhone 5 la momentul lansării şi eşecul înregistrat cu sistemul iOS 6 care ar fi trebui să-i pună în valoare calităţile, posibilitatea unor vânzări sub aşteptări pentru iPhone 5 nu ar fi chiar atât de improbabilă pentru Apple.
Amatorilor sporturilor cu multă acţiune au acum de la Sony un nou dispozitiv cu care să-şi înregistreze aventurile. Action Cam HDR-AS15, adică versiunea cu WiFi, intră pe o piaţă dominată destul de puternic de modelele GoPro. Reţeta Sony include un preţ mai mic, stabilizarea imaginii, un format diferit, conexiune WiFi şi o carcasă în pachet. Vom vedea în continuare dacă Sony Action Cam poate sta alături de liderul segmentului.
Sony Action Cam are o formă alungită, considerabil mai aerodinamică decât a competitorului direct. În partea din faţă avem un obiectiv cu o lentilă foarte convexă, cu un unghi de deschidere de 170 de grade. Sub obiectiv se află microfoanele camerei. Pe una din laturi avem ecranul LCD monocron, cu mai multe pictograme şi o linie de text. Lângă el se află două butoane, Previous şi Next. Capacul de pe latura inferioară ascunde o mufă jack pentru microfon, o ieşire video micro HDMI, un port cu format proprietar şi un conector microUSB, ce poate fi folosit şi pentru încărcarea acumulatorului intern.
Latura din spate a lui Sony Action Cam este de fapt un capac semi-culisant. Pe el găsim un buton mare pentru înregistrare, un comutator pentru Hold şi un LED roşu de stare. În spatele lui se află slot-ul microSD/MS Micro M2 şi acumulatorul de 1.240 mAh. Aici m-am lovit de primele inconveniente legate de construcţie. Nu m-a deranjat faptul că acumulatorul se află pe un suport care trebuie extras separat. Am fost însă nemulţumit de slot-ul pentru carduri de memorie.
Inserarea unui card microSD se poate face imprecis, fără ca utilizatorul să-şi dea seama. La pornirea camerei, am fost anunţat că nu am card de memorie ataşat. Este posibil ca să fie de vină slot-ul compatibil şi cu Memory Stick Micro M2, un format foarte puţin popular la ora actuală. O altă problemă este dată de capacul culisant. Când Sony Action Cam nu este în carcasa transparentă de protecţie, capacul se poate deschide foarte uşor. Cardul de memorie şi acumulatorul nu ies uşor, dar aş fi preferat ca închiderea să fie mai fermă.
Camera video are un conector pentru microfon, dar trebuie să ai un capac desfăcut şi s-o ţii în mână pentru a o utiliza aşa. În plus, nu poţi să roteşti obiectivul la fel ca la Contour+ 2. Pentru folosirea lui Sony Action Cam în timpul escapadelor în natură, prioducătorul oferă mai multe modalităţi de fixare.
Sony Action Cam filmează cu unghiurile de vizibilitate de 120 şi 170 de grade. Asta înseamnă că foloseşte suprafeţe diferite pe senzor. Aici intervine sistemul de stabilizare a imaginii. El nu este optic, în lentilă, ci electronic, schimbând suprafaţa de înregistrare în funcţie de mişcările camerei. El nu va funcţiona însă atunci când este selectată filmarea cu unghi de 170 de grade. Acest lucru nu este foarte plăcut, deoarece mulţi vor aprecia unghiul larg.
Sony Action Cam nu este o cameră video pentru maşină. Ea trebuie să se comporte foarte bine în aproape orice situaţie, iar aşteptările sunt mari. Trebuie doar să vizualizaţi câteva clipuri cu GoPro 2 sau GoPro 3 şi veţi înţelege de ce. Action Cam se comportă foarte bine pentru un produs de primă generaţie. Ea nu va încerca să detroneze noua cameră GoPro 3, însă este o alternativă demnă de luat în seamnă, dacă facilităţile oferite vă convin. Claritatea imaginii este bună când filmarea se face cu deschidere la 170 de grade, dar scade puţin atunci când se face trecere la 120 de grade. Culorile sunt cel puţin la fel de bine reproduse ca la GoPro Hero 2.
În condiţii de lumină slabă ne aşteptam la performanţe peste medie din partea senzorului Exmor R. Rezultatul nu a fost pe măsura aşteptărilor. Imaginea este acceptabil de luminoasă, însă zgomotul de imagine este foarte puternic. Sunetul este ok atunci când aparatului nu este în carcasă. Când camera este protejată, calitatea înregistrării audio scade destul de mult. Pentrufilmarea cu încetinitorul, camera înregistrează la rezoluţie 720p cu 120 fps şi redă cu 30 fps. Clipul este încetinit de patru ori, ceea ce nu este foarte mult, dar îi oferă un potenţial artistic. În continuare veţi găsi mai multe clipuri de test. Am preferat să le oferim în versiune neprelucrată, decât să le trecem pe toate prin filtrul YouTube sau Vimeo.
În poza de grup cu ambalajele puteţi observa accesoriile care sunt oferite de Sony pentru Action Cam. Veţi avea la dispoziţie două baze autoadezive pentru o suprafaţă plană şi pentru cască. Ele sunt compatibile un un picior ce permite înclinarea camerei. O alternativă pentru fixarea pe cască cu bază fixă ar fi putut să fie banda elastică. Din păcate, ea alunecă pe aproape orice suprafaţă. Puteţi s-o puneţi direct pe cap, dar eliminarea căştii de protecţie din costumaţie nu este recomandată.
Suportul din plastic al lui Action Cam este solid şi se deschide destul de uşor, însă lipsesc butoanele laterale. Nu este deloc plăcut să scoţi camera din suport doar pentru schimba unghiul de filmare.Faptul că bateria este detaşabilă este un mare plus. Îţi iei încă una sau două şi nu eşti stresat că stai departe de o priză toată ziua. În pachet este oferită o tăviţă pentru o baterie mai mare decât cea standard. Schimbarea mediului de stocare de la carduri SD la cele microSD este justificată de dimensiunile aparatului. Pe de altă parte, dacă trebuie să schimbaţi cardul pe pârtie sau în ploaie, veţi avea ceva bătăi de cap cu acele carduri minuscule. Încărcarea bateriei se face de la orice port USB, prin intermediul unui universal cablu cu mufă microUSB.
Aplicaţia pentru smartphone
Nu, nu veţi putea face streaming direct între Sony Action Cam şi orice alt dispozitiv. Veţi putea însă să transferaţi clipurile şi imaginile şi, foarte important, să accesaţi setările fără să scoateţi camera din incinta ermetică. Dacă vă veţi depărta de cameră cu telefonul mobil, comenzile vor da rateuri, iar transferul va fi încetinit. Aplicaţia PlayMemories Mobile este disponibilă pentru sistemele de operare Android şi iOS.
Sony Action Cam este disponibilă pe piaţa românească la preţul de 1.350 lei. Va exista şi o versiune fără modul wireless. Ea ar trebui să coste cu aproximativ 200 lei mai puţin.
Concluzie
În comparaţie cu competitorii direcţi de pe piaţă, Sony Action Cam are avantaje şi dezavantaje. Este mai compactă şi mai uşoară faţă de unele modele, însă numărul de accesorii nu este momentan comparabil. Dispune de stabilizarea digitală a imaginii, dar are limitări. Ea foloseşte carduri microSD, însă bateria este detaşabilă. Carcasa transparentă este sigură şi rezistă la apă, însă nu dispune de butoane pentru setări.
Acestea fiind spuse, Sony Action Cam merită încercată. Pentru un prim model al producătorului, lucrurile nu stau rău deloc. Calitatea imaginii poate fi îmbunătăţită, însă este comparabilă cu cea oferită de concurenţă. Conexiunea WiFi se poate dovedi în multe cazuri utilă. Din punct de vedere al preţului, Sony Action Cam se poziţionează bine în piaţă.
Părţi pozitiveplus
+compactă şi uşoară
+filmare cu deschidere de 170 grade
+incinta din plastic transparent este rezistentă la apă
+baterie interschimbabilă
+filmare cu încetinitorul
Părţi negativeminus
–diferenţă de calitate a imaginii între filmarea la 120 grade şi cea la 170 grade
–conector pentru microfon aproape inutil
–control limitat când se află în incinta de protecţie