miercuri, 27 martie 2013

Hainele care ne fac invizibili, tot mai aproape de a intra in productia de serie

Hainele care ne fac invizibili, tot mai aproape de a intra in productia de serie


Oamenii de stiinta au inventat un material foarte subtire care "ascunde" obiectele invelite de microunde. Acum se incearca "ascunderea" de razele soarelui.
Un nou material, foarte subtire, cu proprietatea de a nu fi "vazut" de microunde, poate fi cheia in cautarea unui mijloc de a deveni invizibili. Incercarile de pana acum au rezultat in crarea de materiale foarte groase, greu de purtat.

"Metascreen" este inventia cercetatorilor de la Universitatea din Texas, Statele Unite si consta dintr-un policarbonat flexibil acoperit cu fasii din folie de cupru. Materialul a reusit sa faca invizibil un obiect "atacat" de microunde cu frecventa de 3,6 GHz.

Obiectele sunt vizibile printr-un este extrem de simplu: razele soarelui, razele x, sunetele "ating" acele obiecte, iar obiectele capata forma pentru ochiul uman. Cu noul material s-ar putea "ascunde" obiectele cu forma neregulata si asimetrica, spun cercetatorii.

Interviu EXCLUSIV cu dr. Sorina Popescu. O romanca, om de baza in cel mai mare experiment din istoria omenirii. VIDEO

Interviu EXCLUSIV cu dr. Sorina Popescu. O romanca, om de baza in cel mai mare experiment din istoria omenirii. VIDEO


Cercetatoarea din Romania lucreaza pentru Acceleratorul de particule de la Geneva, o masinarie subterana de 27 de kilometri care isi propune sa descifreze tainele Universului.
Suntem, de curand, mai aproape cu un pas sa aflam misterele Universului, iar o romanca este unul dintre cei mai importanti oameni implicati in aceasta cautare. Dr. Sorina Popescu conduce una dintre echipele care au contribuit la descoperirea "particului lui Dumnezeu", cea mai importanta reusita inregistrata in stiinta in ultimii ani.
A inceput sa fie pasionata de fizica in copilarie, dupa ce a urmarit filmul “Uimitorul Capitan Nemo”, iar fizica nucleara a motivat-o cel mai mult. “Cred ca la 14 ani i-am zis mamei mele ca eu vreau sa fiu fizician. (...) i-am pus intrebari enorme profesorului meu de fizica, ca la un moment dat ma evita”, spune dr. Sorina Popescu, astazi unul dintre cei mai importanti oameni de la Acceleratorul de particule din Geneva unde lucreaza la experimentul CMS, implicat direct in descoperirea “particulei lui Dumnezeu”, cum este numit bosonul Higgs.
La intalnirile dintre cercetatori este adesea singura femeie si singura romanca. Dar spune ca acest lucru nu a intimidat-o niciodata. Si-a facut meseria din pasiune, iar cariera a purtat-o pretutindeni. “Cred ca am fost aproape prin toate continentele. Poate in afara de Africa. Am fost in Statele Unite, in Europa foarte mult, in China, in Japonia”, povesteste dr. Sorina Popescu.
De 12 ani lucreaza la Acceleratorul de particule din Geneva, iar munca ii ofera, in prezent, cea mai mare satisfactie pe care o poate avea un fizician: aceea de a face parte din echipa care a descoperit bosonul Higgs. Fara el, in Univers n-ar fi existat nimic palpabil. Totul ar fi doar energie, iar planetele si stelele nu s-ar fi putut forma. Aceasta particula este cea care a permis existenta materiei, a lucrurilor care pot fi atinse.
Bosonul Higgs e “o particula mai exotica”, spune dr. Sorina Popescu. Descoperirea pe care a realizat-o impreuna cu colegii ei este rezultatul unei munci de jumatate de secol. Acum 50 de ani cercetatorii si-au dat seama ca bosonul Higgs trebuie sa existe, insa nu reuseau nici cum sa vina cu confirmari. Insa intre timp progersele inregistrate in lume ne-au permis sa cream un accelator puternic, care sa poata detecta bosonul. “Totul depinde de tehnologie”, spune dr. Sorina Popescu. Colegii ei de la experimentul CMS au lucrat cu oamenii din echipa ATLAS, pentru a verifica rezultatele.
Dr. Sorina Popescu explica de ce a durat atat de mult sa gasim bosonul Higgs, cum s-au verificat datele si ce mistere se pregatesc oamenii de stiinta sa dezlege acum ca stiu de existenta "particulei lui Dumnezeu".
 
Reporter: De cat timp lucrati la Acceleratorul de Particule de la CERN?
dr. Sorina Popescu: Am inceput sa colaborez cu CERN-ul in 1997. In 2001 am sosit in Geneva pentru o pozitie pe termen lung si din 2001 lucrez ca asociat, in acest moment, cu Fermilab, un centru de cercetare din Illinois, SUA.
Rep.: Cercetatorii cauta bosonul Higgs de 50 de ani. Cum de si-au dat seama ca exista?
dr. S.P.: Este o teorie care explica, in anii 1960, cel mai bine mecanismul de producere de masa si toate desoperirile care au fost facute ulterior indicau ca aceasta teorie are cele mai multe sanse sa fie cea adevarata. Acesta a fost, practic, motivul pentru care s-a facut o investitie enorma in a construi acest accelerator.
Rep.: De ce a durat atat de mult sa il gasim?
dr. S.P.: Din punct de vedere tehnologic. Totul depinde de tehnologie. Daca e sa faci o comparatie cu acum 40 de ani, tehnologia a avut un salt imens. Ca sa poti sa-l gasesti aveai nevoie in primul rand de energii foarte mari. Ca sa ai nevoie de energii foarte mari trebuie sa ai o putere de accelerare considerabila, fara pierderi, iar asta a durat enorm de mult timp, ca sa ai tehnologia valabila pentru aceasta descoperire. Tocmai de aceea, in acest moment, acceleratorul s-a oprit pentru doi ani, ca sa mergem la energii si mai mari.
Rep.: Primul anunt a venit in iulie anul trecut. Dvs. cand ati stiut ca exista?
dr. S. P.: Deja in decembrie toata lumea parea entuziasmata ca este posibil sa-l fi gasit, dar trebuie sa faci foarte multe verificari inainte de a anunta asa ceva. Si oricum in iulie am anuntat ca este posibil sa fie bosonul Higgs. Abia acum (n.r. martie 2013) am anuntat ca in acest moment suntem siguri ca e bosonul Higgs. In general ia cam un an sa fii sigur ca ceea ce ai descoperit este corect. In marea majoritate nu depinde de o comunitate. Cei de la CMS-ul au facut partea lor de cercetare, ATLAS-ul la fel. Si a trebuit sa existe o colaborare intre cele doua experimente, ca sa fim sigur ca ce vedem noi, si ATLAS-ul vede.
Rep.: Care sunt sansele sa ne inselam, sa nu fie, totusi, bosonul Higgs?
dr. S. P.: Intotdeauna putem avea surprize. Cred ca in acest moment as putea sa zic ca e aproape 100%. Dar, cum am zis, mergand la energii foarte inalte, putem sa descoperim si alte particule.
Rep.: Intram in epoca de aur a fizicii?
dr. S. P.: Cred ca intram intr-o epoca de aur. La sfarsitul anilor 1800 tin minte ca societatea engleza de fizica a avut aceeasi afirmatie ca mai avem cateva lucruri de descoperit si vom cunoaste totul despre fizica. Atunci a aparut Maxwell cu ecuatiile electromagnetice, ceea ce a schimbat complet peisajul  fizicii care era cunoscut in acel moment. Un teoretician de la Institutul Weissman din Israel spunea ca pana acum eram la o anumita scala a cunoasterii fizicii, a Universului, acum trecem la o alta dimensiune de a cerceta Universul. El numea scara Boltzmann.
Rep.: Este bosonul Higgs o particula obisnuita sau una exotica?
dr. S. P.: E mai exotica pentru ca e fara spin. Toate particulele au spin. Ceea ce il si face sa fie deosebit.
Rep.: Si acum ca l-am gasit, ce urmeaza?
dr. S. P.: Acum urmeaza, practic, sa il gasim si in alte canale de dezintegrare, ca deocamdata l-am gasit doar in cateva. Ca sa-l gasim si in celelalte, trebuie sa ajungem la energii si mai mari si dupa aceea urmeaza a explica tot mecanismul de producere de masa. Drumul cel mai clar este a explica de ce e inegalitate intre materie si antimaterie. Odata ce stim cum se produce masa, vom putea merge mai departe sa analizam imparitatea materie-antimaterie. De asemenea mai avem de explicat si asa-numita masa ascunsa a Universului, black matter, deci suntem abia la inceput.
Rep.: Pe unde ati lucrat ca cercetator?
dr. S. P.: Cred ca am fost aproape prin toate continentele. Poate in afara de Africa. Am fost in Statele Unite, in Europa foarte mult, in China, in Japonia. In Statele Unite lucrez cu multe institute, din California, din New York. Lucrez cu institute din Anglia, cu Germania foarte mult, cu Franta, Italia.
Rep.: Cum anume v-ati decis sa lucrati in cercetare?
dr. S. P.: Intotdeauna m-a atras fizica. Cred ca la 14 ani i-am zis mamei mele ca eu vreau sa fiu fizician. Mi-a placut fizica, stiu ca am vazut un film, “Uimitorul Capitan Nemo”, cand folosea diverse metode stiintifice in acel film. Stiu ca m-a atras, i-am pus intrebari enorme profesorului meu de fizica ca la un moment dat ma evita. Si dupa aceea am zis ca da, asta vreau sa fac, sa fiu fizician. Mi-a placut fizica de cand am inceput-o in scoala si stiu ca m-a motivat foarte mult fizica nucleara si am continuat in acest domeniu.

Record pentru Samsung. Vanzari uriase de la inceputul anului si pana acum

Record pentru Samsung. Vanzari uriase de la inceputul anului si pana acum



Sud-coreenii se pozitioneaza tot mai bine pe piata, dar nici rivalul numarul 1, Apple, nu sta pe loc.
Anul a inceput bine pentru Samsung si va continua si mai bine. Asta e parerea analistilor de la Counterpoint Research, citati de gsmarena.
Potrivit acestora, Samsung ar fi vandut cate 25 de milioane de telefoane mobile in fiecare dintre lunile acestui an, astfel ca la nivelul primului trimestru ar urma sa adune peste 70 de milioane de gadgeturi vandute, un nou record pentru companie.
Aceste cifre arata si mai bine daca ne gandim ca, de obicei, in aceasta perioada a anului consumatorii nu sunt interesati prea mult de achizitionarea unor noi telefoane comparativ, de exemplu, cu perioada sarbatorilor de iarna.
In primele doua luni ale acestui an, Samsung a avut un market share de 35%, in urcare cu 3 procente comparativ cu finalul lui 2012. Principalul rival, Apple, a crescut, de asemenea, de la 17 la 21% in aceasta perioada. Si LG a castigat putin, ajungand la 4,3% de la 4%. Este, insa, in spatele chinezilor de la ZTE (4,6%) si Huawei (4,4%).
In momentul in care vor aparea datele oficiale pentru primul trimestru al acestui an vom sti exact cum au evoluat Samsung si Apple, dar si cum merg vanzarile de Galaxy S4, comparativ cu cele de Galaxy SIII de anul trecut. De asemenea, Nokia, BlackBerry si alte marci importante lipsesc din peisaj.

Galaxy Note III - primul telefon Samsung cu ecran care nu se sparge?


Prezentate în repetate rânduri pe la expoziţiile de electronice, ecranele flexibile încă nu şi-au făcut cu adevărat debutul în produse comerciale, cu toate că marii producători hardware s-au întrecut în promisiuni îndrăzneţe. Primul pe listă trebuia să fie chiar telefonul Galaxy S 4, livrat cu un ecran flexibil care nu se spargeatunci când este trântit de podea. Minunea s-ar putea întâmpla totuşi în acest an, dacă zvonurile vehiculate de o publicaţie sud-coreeană se adeveresc.
Galaxy Note III - primul telefon Samsung cu ecran care nu se sparge?Galaxy Note III - primul telefon Samsung cu ecran care nu se sparge?

Potrivit publicaţiei Asiae.co.kr, prezenţa unui ecran imun la căzături şi lovituri accidentale va fi cap de afiş pe lista cu specificaţii Galaxy Note III. Ecranul ce ar trebui să măsoare 5.9 inch în diagonală renunţă la substratul din sticlă în favoarea unui film din plastic flexibil, pe care este imprimată o matrice de tip AMOLED cu rezoluţie 1920 x 1080 pixeli.
Din păcate sursa nu menţionează dacă scutul de protecţie al ecranului, realizat în mod normal din sticlă minerală de tip Gorilla Glass, imită flexibilitatea acestuia sau rămâne o componentă vulnerabilă ce trebuie înlocuită în caz de accidente.
Lăsând la o parte tipul ecranului, Galaxy Note III are toate şansele să calce pe urmele predecesorului său, modelul Galaxy Note II, ajungând pe lista de cumpărături a multor utilizatori interesaţi de modele smartphone premium.
Pentru scopul propus, Galaxy Note III pune la dispoziţie o platformă hardware în stil Galaxy S 4, cuchipset Exynos 5 Octa şi 2 GB memorie RAM, cuplate unui acumulator de capacitate mare. În lista specificaţiilor s-ar putea afla şi o cameră foto de 8 MP, cu funcţie de filmare Full HD.
Cu sau fără ecran care nu se sparge, noul smartphone Galaxy Note III este aşteptat sub lumina reflectoarelor în perioada 6 - 11 septembrie, cu ocazia expoziţiei IFA 2013 organizată la Berlin.

Basemark X, benchmark-ul cross-platform care lipsea


Basemark X este rezultatul , doua terminale complet diferite cu sisteme de operare diferite.
basemark x cross platform benchmark android ios
Rightware, compania din spatele testului cross-platform Browsermark isi incearca din nou succesul la capitolul . Cea mai noua iteratie a conceptului poarta numele sugestiv de Basemark X si este construita pe motorul grafic Unity Engine 4. Creata ca o aplicatie care functioneaza intr-un mod similar pe iOS, Android si Windows Phone 8+, Basemark X te va ajuta sa asociezi niste valori numerice performantei de care sunt capabile cele mai noi smartphone-uri din piata.
Printr-un test asemanator cu un joc de ultima generatie, veti vedea performanta intr-un astfel de joc pretentios al noului vostru aparat. La scurt timp dupa lansare se vor genera clasamente Browsermark X cu rezultate obtinute pe o varietate foarte mare de terminale. In contextul in care piata acestor tip de solutii software este inca la inceput, la fel de incantatoare precum solutia software efectiva este promisiunea unor actualizari regulate promise de producator, pentru a o ajuta sa ofere suport pentru cat mai multe configuratii hardware.
Fiind construit pe Unity Engine 4, un motor grafic recent, la prima rulare, testul poate primi o lovitura semnificativa la capitolul performanta. In conditiile in care sunt promise secvente cu pana la 900.000 de poligoane, cea mai buna solutie este data de un restart sau doua aduse aparatului si de cateva rulari succesive. Abia asa veti obtine un scor util,  comparabil pe orice smartphone sau tableta din ultimii ani.

Ecranul urmatorului tau smartphone ar putea fi din safir

Ecranul urmatorului tau smartphone ar putea fi din safir


Urmatorul val de smartphone-uri si tablete ar putea avea ecrane superrezistente, placate cu o piatra pretioasa.
Safirul fabricat este o substanta deja folosita pentru armura unor vehicule militare. Este aproape indestructibil si deja este folosit pe ecranele de dispozitive mobile, potrivit unui raport din Technology Review MIT.

Safirul este al doilea material-de pe planeta ca greutate, fiind in spatele diamantulu. Potrivit raportului MIT, un ecran de safir pentru un smartphone nu s-ar rupe atunci cand acesta ar cade si nu ar putea fi zgariat cu o cheie de masina sau de un trotuar.

"Sunt convins ca unii (producatorii) vor incepe testarea cu apa si lansarea unor smartphone-uri high-end utilizand safir in anul 2013," Eric Virey, un analist pentru piata Developpement Yole, a declarat în raport.

In prezent, Apple foloseste safir pentru a proteja lentila camerei pe iPhone 5.
Safirul fabricat se produce prin topirea oxidului de aluminiu, care se cristalizeaza in safir, permitandu-i sa se raceasca iar apoi este taiat cu o sarma de diamant.
Insa, o problema ar putea fi pretul. In prezent, un ecran facut din safir pentru un smartphone ar costa aproximativ 30$, comparativ cu 3$ pentru ecranele efectuate de Corning Gorilla Glass, capacul de protecție, care exista pe un miliarde de dispozitive.

Raportul estimeaza ca safirul ar fi de aproximativ de trei ori mai puternic decat Gorilla Glass, dar purtatorul de cuvant al Corning Daniel Collins, a spus ca, compania nu este prea ingrijorata.

"Nu este clar pentru noi daca acest lucru ar putea oferi o performanta mai buna decat sticla reala", a scris Corning Daniel Collins într-un e-mail.
"De asemenea, exista intrebari despre costurile si greutatea produsului, care trebuie sa fie abordate inainte de safir care ar fi un considerent serios pentru cererile de piata."
Collins a remarcat faptul ca Gorilla Glass poate fi modelat in curbe usoare si forme multiple, fara a pierde puterea.
Compania spune ca produsul sau cel mai recent, Gorilla Glass 3, va fi produs pe smarthphone-uri in acest an si este de doua ori mai puternic fata de versiunile anterioare.

Virey a declarat costul pentru un ecran de safir care ar putea scadea la 20 de dolari in urmatorii ani, ceea ce ar putea fi suficient pentru a a da o sansa consumatorilor.

O alta alternativa ar fi foarte subtire (si mai putin costisitoare), capacele din safir care s-ar potrivi mai mult pentru ecrane de sticla si pentru o mai buna durabilitate.
"In cazul in care costurile pot ajunge suficient de scazute, acesti producatori pot avea o piata mare de asteptare pentru ei," Kevin Bullis, senior editor al MIT Technology Review, a scris in raport.