Fizicieni, ingineri si informaticieni romani incearca sa rezolve cele mai mari enigme ale cercetarii. Unul dintre ei munceste la biroul la care s-a inventat WWW-ul.
Suntem la granita dintre Franta si Elvetia, in apropiere de Geneva. Sub noi, la 100 de metri adancime, se afla Acceleratorul de particule, o masinarie complicata, de 27 de kilometri lungime, al carei scop este descoperirea tainelor Universului.
“Chiar sub noi se afla caverna in care e amplasat experimentul”, spune cercetatorul Bogdan Popovici. Mai multe porti speciale cu scanneri pentru retina, cartele de acces si chei, toate aceste sisteme utilizate simultan, sunt pe drumul spre liftul care te coboara in subteran in 45 de secunde.
Dr. Bogdan Popovici, de la Institutul pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei, explicand cum functioneaza detectorul LHCb
Experimentul la care lucreaza dr. Bogdan Popovici se numeste LHCb, iar scopul lui este sa inteleaga mai bine antimateria, o forma de materie pe care o cunoastem de 80 de ani si care este folosita acum in toate spitalele lumii la tomografii, gratie experimentelor de la Geneva.
De descoperirea bosonului Higgs sau a “particulei lui Dumnezeu”, acel graunte mai mic decat un atom fara care oamenii, planetele si galaxiile n-ar fi putut exista, se ocupa alti romani. Dr. Sorina Popescu si dr. Calin Alexa sunt oameni de baza, iar ideile si munca lor au ajutat echipa sa se apropie mai repede de rezultat.
Echipa romaneasca a dr. Calin Alexa de la IFIN HH
Sa cauti acul in carul cu fan ar fi fost simplu. Sa cauti un ac in 20 de milioane de care e o buna metafora pentru ceea ce s-a intamplat cu bosonul. Cercetatorii au dedus, acum 50 de ani, ca el trebuie sa existe. Insa nu reuseau nicicum sa il vada si multi au inceput sa se intrebe daca e, totusi, real. Si Stephen Hawking, cunoscutul om de stiinta, a pariat 100 de dolari ca “particula lui Dumnezeu” nu va fi gasita. Confirmarea finala a descoperirii bosonului a venit saptamana trecuta.
Acceleratorul care a facut totul posibil e un fel de masina a timpului care vrea sa ne arate ce a fost cu 14 miliarde de ani in urma, la o milionime de secunda dupa Big Bang. Atunci s-ar fi nascut timpul, spatiul, energia si materia, moment de a carui descifrare se ocupa si echipa dr. Mihai Petrovici, cercetator care are aproape 20 de ani de cand colaboreaza la experimentele de la Geneva.
Dr. Mihai Petrovici impreuna cu partea romaneasca a experimentului ALICE (IFIN HH)
In tunelul de aici, se creau si 30 de milioane de Big Banguri pe secunda. Particulele alergau cu aproape 300.000 km/s, se izbeau unele de altele si se rupeau in bucati. Iar bucatile acestea sunt obiectul muncii diferitilor oameni de stiinta de la Geneva.
Constructia de sub pamant e impresionanta: miliarde de lamele, senzori si cabluri, circuite electronice speciale si magneti facuti pe comanda dupa schitele echipei harghitencei Marta Bajko. Acceleratorul are peste tot inovatii, tehnologii care nu mai exista in alta parte. Dr. Bajko se ocupa acum de upgrade-ul instalatiei, pregatind terenul pentru viitoare experimente, mai ambitioase, de la Geneva, care vor incepe in 2015.
Dr. Marta Bajko, in laboratorul in care creeaza magneti pentru un upgrade al Acceleratorului
Atunci cand se ciocnesc particulele in timpul experimentelor, senzorii inregistreaza cantitati enorme de date intr-o retea internationala de 10.000 de ori mai rapida decat Internetul. Daca s-ar scrie pe CD-uri toate fisierele adunate intr-un an aici, s-ar face un turn pana la Luna.
De toate datele se ingrijeste departamentul de IT, pe coridoarele caruia se vorbeste adesea romaneste. Tanara Dana Dorneanu are parte de cea mai mare onoare. Sta la biroul ocupat de inventatorul WWW-ul. La masa la care sta, astazi, ea, britanicul Tim Berners-Lee scria codul sursa de la primul browser, in 1989, dupa o idee pe care o avuse cu 10 ani in urma.
Ing. Dana Dorneanu lucreaza la biroul creatorului WWW-ului
Astazi, la CERN, Organizatia Europeana pentru Cercetare Nucleara, care gazduieste Acceleratorul de particule, in jur de 60 de romani isi fac simtita prezenta printre cei 10.000 de oameni de stiinta din intreaga lume. Unii lucreaza prin institutele de cercetare din tara si fac naveta Bucuresti - Geneva, altii sunt trimisi de universitati sau de centre straine, iar cativa au venit pe cont propriu.
Fie ca lucreaza ca fizicieni, ca informaticieni sau ca ingineri, pun mana pe tehnologie de ultima ora, iar munca lor are puterea sa schimbe viitorul. Cand au ajuns aici, multi mi-au spus ca i-a socat simplitatea.
Daca in tunelul in care e acceleratorul totul e science-fiction, la suprafata vezi cladiri albe de beton, birouri fara pretentii si masini modeste. Cei de la Holywood, care doreau sa filmeze la suprafata scene din “Ingeri si Demoni” in care era vorba de Accelerator, au venit, au vazut si au plecat repede. Cladirile erau prea prafuite pentru gusturile lor.
