Oamenii de stiinta au putut sa observe in premiera o galaxie indepartata, care s-a format la inceputurile Universului, la doar 500 de milioane de ani dupa Big Bang, gratie telescopului spatial Hubble si teoriei generale a relativitatii a lui Albert Einstein.
Cea mai veche imagine a Universului de care dispun cercetatorii le-a fost furnizata de zgomotul de fond electromagnetic lasat de Big Bang, un fel de halou de microunde difuze, care nu poate fi asociat cu nicio stea, galaxie sau alt obiect astronomic.
Acest lucru se intampla la mai putin de 400.000 de ani dupa Big Bang, un interval ce poate fi comparat cu o fractiune de secunda, in raport cu varsta Universului (13,7 miliarde de ani). Nimic nu stralucea pe atunci, nu exista nicio stea, ci doar atomi de hidrogeni care tocmai erau creati.
A trebuit sa treaca inca aproape un miliard de ani pentru a avea o alta imagine detaliata, insa peisajul se schimbase deja radical: Universul avea galaxii care includeau miliarde de stele.
Ce s-a petrecut intre timp? Astronomilor le este greu sa raspunda, din cauza faptului ca nu pot sa separe zgomotul de fond cosmologic de semnalele care parvin din cele mai indepartate colturi ale spatiului.
Wei Zheng, de la departamentul de fizica si astronomie al Universitatii John Hopkins din Statele Unite, si colegii sai au adus un prim raspuns la aceasta intrebare, descoperind o galaxie care s-a format la aproximativ 500 de milioane de ani dupa Big Bang.
Astronomii au folosit camera infrarosu cu camp larg WFC 3, instalata in 2009 pe telescopul spatial Hubble. Acest instrument a gasit deja peste 100 de galaxii care s-au format in intervalul 650 - 850 milioane de ani dupa nasterea Universului. Dar, dincolo de acel prag, semnalul primit este atat de slab si de bruiat, incat o singura galaxie formata la 500 de milioane de ani dupa Big Bang a putut fi identificata pana in prezent cu acea camera.
Wei Zheng si colegii sai si-au indreptat atentia spre Albert Einstein si teoria lui, potrivit careia obiectele foarte masive au un camp gravitational atat de puternic incat reusesc sa devieze razele luminoase ce trec prin apropierea lor. si, uneori, aceasta deformare are ca efect amplificarea imaginii percepute de un observator situat de cealalta parte a campului. Un astfel de fenomen este denumit "lentila gravitationala".
Savantii au utilizat telescopul Hubble pentru a cauta galaxiile indepartate, ascunse in spatele unor ciorchini de galaxii masive, care ar putea servi de "lupa" astronomica.
Dupa ce au analizat 12 "ciorchini" de galaxii, ei au descoperit o galaxie indepartata, formata la 500 de milioane de ani dupa Big Bang, potrivit studiului publicat miercuri in revista britanica Nature.
in schimb, fenomenul de lentila gravitationala multiplica de 15 ori lumina emisa de aceasta galaxie, permitand studierea ei mai amanuntita si mai precisa, in comparatie cu celelalte metode conventionale.
Autorii studiului considera ca acea galaxie este constituita intr-o proportie deloc neglijabila "din stele vechi" care s-au format timp de 200 de milioane de ani pentru a ajunge la o masa de 150 de milioane de ori mai mare decat cea a Soarelui.
Daca acest sistem este reprezentativ si pentru alte galaxii primitive, acest fapt ar insemna ca formarea stelelor era un proces aflat deja in derulare, in primii 300-500 de milioane de ani dupa nasterea Universului.
Construirea de telescoape terestre uriase ar trebui insa, in deceniul urmator, sa deschida pentru oamenii de stiinta noi campuri si domenii de explorare, scrie agentia de presa Mediafax.