Jurnalistul Paul Salopek a pornit în cursul zilei de joi dintr-un mic sat etiopian într-o călătorie extraordinară, de peste 34.000 de kilometri. Drumul pe care Salopek a început să meargă în Africa va continua în Orientul Mijlociu, apoi Asia, va trece în continentul american prin Alaska, continuând prin SUA, America Centrală şi apoi America de Sud, urmând să ajungă la final în Tierra del Fuego, Chile. Călătoria începută în Valea Rift se va încheia 30 de milioane de paşi mai târziu, în zona Canalului Beagle, ce desparte Chile de Argentina. „Tierra del Fuego este ultimul colţ continental colonizat de strămoşii noştri, care au sosit acolo acum 12.000 de ani”, explică Salopek.
În total, jurnalistul în vârstă de 50 de ani va traversa 30 de graniţe şi va întâlni zeci de limbi şi de grupuri etnice în cadrul unei misiuni fără precedent: reluarea primei migrări umane din Africa, într-o călătorie lentă ce-i va permite să experimenteze o varietate din culturile Pământului, pentru a povesti ulterior un mozaic global format din poveştile oamenilor de pe întreaga planetă.
Călătoria din Etiopia până în Chile a fost realizată de strămoşii noştri în aproximativ 60.000 de ani. Plimbarea planetară a jurnalistului poartă numele de „Out of Eden” şi este sponsorizată de National Geographic, the Knight Foundation şi de The Pulitzer Center for Crisis Reporting. Salopek, un jurnalist care a câştigat de două ori Premiul Pulitzer, intenţionează să scrie anual câte un articol amplu despre călătoria sa, urmând să ofere actualizări periodice la fiecare 150 de kilometri parcurşi.
„De multe ori, locurile peste care zburăm sau prin care trecem cu maşina fără a ne opri reprezintă nu doar poveşti nespuse, dar şi ţesuturi conectoare ce fac legătura între ştirile zilei”, a explicat Salopek într-un interviu acordat prin telefon din satul Herto Bouri, aşezarea etiopiană din care acesta şi-a început călătoria. „Aceste locuri în care nu ne oprim explică modul în care mediul sau educaţia se leagă de economia, iar aceste poveşti sunt nuanţate şi complicate, astfel că este nevoie să încetinim pentru a le înţelege”, a mai spus Salopek.
În Herto Bouri, sat aflat în nord-estul Etiopiei, „paleoantropologii au descoperit o fosilă de Homo sapiens extrem de veche, de acum aproape 160.000 de ani”, spune Salopek. „Deoarece eu voi urma paşii acestor oameni, este punctul de start ideal. Voi păşi pe urmele primilor oameni care au plecat din Africa, eveniment ce a avut loc acum 50.000-70.000 de ani, şi o voi face la fel ca ei: pe jos”, mai spune jurnalistul.
Timp de 95% din istoria omenirii, oamenii parcurgeau pe jos, în medie, 5.200 de kilometri anual. Bărbaţii vânători-culegători mergeau zilnic aproximativ 16 kilometri, iar femeile 9 kilometri.
De formare biolog, Salopek afirmă că oamenii au evoluat pentru a înţelege lumea din jurul lor în ritm de mers, după ce au dezvoltat capacitatea de a merge pe două picioare acum 3 milioane de ani. „Există date neurologice care îmi susţin afirmaţiile: oamenii sunt concepuţi pentru a absorbi informaţiile într-un ritm de 5 kilometri pe oră”, spune Salopek.
Călătoria lui Salopek este, probabil, cea mai lungă plimbare din epoca modernă – însă recordul pe care jurnalistul îl va stabili nu va fi consemnat în Cartea Recordurilor Guiness, pentru că această reuşită nu poate fi standardizată. Jurnalistul nu este prima persoană care ia decizia de a călători pe jos pe distanţe mari. Rory Stewart, astăzi un parlamentar britanic, a mers de-a lungul Iranului, Pakistanului, Nepalului şi apoi s-a întors prin Afghanistan, efectuând această plimbare în 21 de luni. Rezultatele au fost consemnate în cartea „The Places In Between”. „Cel mai grozav lucru a fost faptul că mi-a permis să am acces la oameni şi la comunităţi. Mersul pe jos te forţa să te opreşti la fiecare 20-25 de mile şi te obliga să îţi petreci nopţile în casele oamenilor din sate”, a explicat Stewart. Politicianul petrece şase săptămâni în fiecare an mergând pe jos prin regiunea în care a fost ales. „Acest tip de călătorie este foarte important pentru mine, deoarece trăim într-o lume care este foarte concentrată pe destinaţii, un oraş sau un obiectiv turistic, ceea ce duce la ignorarea a 99% dintr-o ţară”, a mai spus Stewart.
Stewart îl sfătuieşte pe Salopek să găsească oameni cu care să îşi petreacă nopţile. Zilele lungi petrecute mergând te fac obosit, înfometat şi dornic de singurătate, însă Stewart afirmă că orele cele mai plăcute din călătoria lui Salopek nu vor fi în timpul zilei, ci seara, în jurul mesei sau a focului, alături de oameni.
Salopek intenţionează să meargă alături de oamenii din locurile prin care va trece, învăţând limbi noi sau descoperind vorbitori ai limbii engleze de-a lungul drumului. Jurnalistul spune că această călătorie îi va încetini procesul scrierii, afirmând că speră că va reuşi şi el să încetinească ritmul cititorilor care trăiesc într-o lume inundată cu informaţii.
„Ador scrierile lungi, aşa că sper că există un public interesat de efortul meu şi că oamenii vor fi dispuşi să aştepte episoadele noi din călătoria mea„, a spus Salopek. Jurnalistul a câştigat Premiul Pulitzer în 1998 pentru reportajele sale explicative şi în 2001 pentru reportajele din Africa, toate fiind publicate de ziarul Chicago Tribune. Salopek speră că această călătorie îl va ajuta totodată să devină un scriitor mai bun.
Riall Nolan, un profesor de antropologie de la Universitatea Purdue care a trăit şi lucrat în Senegal, Tunisia, Sri Lanka şi Papua Noua Guinee, afirmă că efortul lui Salopek este extraordinar şi „incredibil de ambiţios”. „Va învăţa foarte multe despre diversitatea umană. Va putea să povestească nepoţilor şi să explice oamenilor că «am văzut mii de feluri în care oamenii pot fi oameni». Suntem o specie incredibil de diversă, nu există o singură metodă de a fi om”, spune Nolan.
Salopek va fi echipat doar cu ceea ce reuşeşte să împacheteze într-un rucsac. Jurnalistul recunoaşte că „devii vulnerabil atunci când mergi pe jos”, însă nu va avea la el un pistol. Temerarul a recunoscut că a stabilit nişte proceduri de securitate, însă a spus că nu poate oferi detalii despre ele. Salopek afirmă că e conştient că ar putea avea probleme la anumite graniţe — de exemplu, la intrarea în Iran — însă plănuieşte să rezolve problemele pe măsură ce acestea apar, bazându-se pe „adaptare şi noroc, la fel ca strămoşii noştri”.
În prima etapă a călătoriei Salopek va călători de-a lungul deşertului etiopian, motiv pentru care atunci când era acasă a trimis nişte bani în Djibouti pentru a achiziţiona o cămilă cu ajutorul căreia doreşte să transporte apa necesară supravieţuirii. În rucsac Salopek va avea un laptop Apple, un telefon prin satelit şi echipamentul necesar campării. Jurnalistul intenţionează să comunice periodic prin Twitter.
„Important este să fiu conştient tot drumul că această plimbare nu este o reuşită atletică. Este o călătorie a minţii ce se întâmplă să se desfăşoare la pas. Oamenii nomazi din Pleistocen au fost nevoiţi să rezolve diferite probleme de-a lungul călătoriei lor pe Terra, iar eu voi face acelaşi lucru”, a concluzionat Salopek.
Sursa : http://www.descopera.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu