Savantii de la NASA au auzit cu totii de Hermann Oberth, sasul din Ardeal care a calculat pentru prima data in istoria omenirii ce presupune si cum trebuie sa se faca un zbor spre Luna. Poate ca fara el, Neil Armstrong nu ar fi scris istorie.
Pe urmele lui Oberth a calcat unul dintre studentii lui, Wernher von Braun, care a folosit idei sasului din Ardeal la construirea rachetelor germane V2 si care ulterior a creat racheta Saturn V (foto jos), care a dus primii pamanteni pe Luna.
Hermann Oberth este considerat parintele astronauticii alaturi de rusul Konstantin Tiolkovski si de americanul Robert Goddard.

Un vis care a pornit din copilarie
Cel care avea sa devina parintele astronauticii s-a nascut la Sibiu, in 1894. La doi ani, familia lui se muta la Sighisoara, locul unde micul Hermann avea sa faca primii pasi in studiul rachetelor. Totul a inceput in momentul in care a primit in dar un telescop de la tatal sau.
Ca orice geniu, Oberth n-a asteptat sa creasca mare pentru a-si demonstra talentul. La numai 6 ani avea un carnetel de inventii in care statea desenata o moara de apa capabila sa produca energie ecologica folosind apa Cascadei Niagara. Mai avea si o masinarie de fulgere, care sa capteze energia acestora, in timpul furtunii. Nu peste mult timp, Hermann a inceput sa citeasca cartile lui Jules Verne, iar pana la 14 ani, cand a construit prima sa racheta, stia aproape tot ce se putea despre zbor. Tot in copilarie, Oberth a inventat conceptul de ardere in etape a combustibilului.

Medic pe front
In 1912, la varsta de 18 ani, a devenit student la medicina la Universitatea din Munchen, calcand pe urmele tatalui sau, un doctor renumit din Ardeal caruia i se propusese un post la Viena. L-a refuzat, argumentand ca in Romania e mai multa nevoie de el.
Dupa experienta de medic militar in Primul Razboi Mondial, Hermann Oberth nu si-a dorit sa profeseze vreodata. Imediat dupa razboi s-a intors la aceeasi universitate, dar de data aceasta a preferat fizica. A fost indrumat de cele mai luminate minti ale vremii.

Primele carti despre calatoriile in spatiu
Mai tarziu, in 1922, si-a terminat lucrarea de doctorat despre stiinta rachetelor, o teza considerata utopica de cei de la universitate, care au si respins-o. Cu fonduri private, Hermann si-a tiparit totusi lucrarea, creand mari dezbateri in presa. A declarat, dupa incident, ca nu voia sa refaca lucrarea, deoarece isi propusese sa devina un om de stiinta mai valoros decat cei care i-au respins-o.
Un an mai tarziu, in 1923, a publicat cartea Racheta in spatiul interplanetar, iar urmatoarea, Moduri de a calatori in spatiu, apare in 1929. In aceeasi perioada a lucrat si la primul film din lume cu actiune ce se desfasoara in spatiu, ca si consultant stiintific, la Berlin. Filmul a fost produs de UFA Film Co, iar succesul i-a fost inevitabil.
In 1929, Oberth lanseaza prima sa racheta cu combustibil lichid, numita Kegelduse. O inventie asemanatoare era racheta A4, iar la realizarea ei s-au folosit 95 dintre inventiile lui Hermann Oberth. In 1938 se muta cu familia in Peenemunde si se angajeaza la un colegiu tehnic, sub un nume fals, Fritz Hann.

Interesat de energia ecologica
In 1948 se mutase in Elvetia si lucra in calitate de scriitor si consultant independent. In 1950 isi termina in Italia munca inceputa la WASAG, iar in 1953 s-a intors la Feucht pentru a-si publica cartea sa, Omul in spatiu. Hermann i se alaturase lui Wernher von Braun, care fondase un institut pentru explorare spatiala in Huntsville, Alabama. La institutul pentru explorare spatiala, Oberth incepuse un studiu numit Dezvoltarea tehnologiei spatiale in urmatorii 10 ani. Dupa studiu, Oberth se intoarce din nou la Feucht unde si-a dezvoltat si consolitat ideile sale despre un avion si un elicopter silentios, un vehicul lunar, si o catapulta lunara.
In anii 60 cei de la Convair l-au angajat in calitate de tehnician in timpul dezvoltarii rachetelor Atlas. La 68 de ani Hermann Oberth s-a retras din cercetarile sale de pe la institute si din diferite programe. Odata cu venirea crizei petrolului in 1977, Hermann si-a reinceput cercetarile, dar de data aceasta in domeniul surselor alternative de energie, unde planuia sa conceapa o centrala eoliana.

Mostenirea Hermann Oberth
La varsta de 95 de ani, geniul Hermann Oberth s-a stins din viata la Feucht, pe 28 decembrie 1989. Dupa moartea sa, la Feucht s-a construit Muzeul Spatial Hermann Oberth, unde cercetarile sale pot fi admirate si in zilele de azi. Mai tarziu s-a fondat Societatea Hermann Oberth, unde un grup de astronauti si cercetatori din toata lumea s-au adunat pentru a-i continua operele lui Oberth.
In cinstea lui Oberth, Facultatea de Inginerie din cadrul Universitatii ”Lucian Blaga” din Sibiu, ii poarta numele, iar statui au fost amplasate in memoria lui in Sibiu, Cluj Napoca si Sighisoara.

Sursa : http://www.yoda.ro