duminică, 3 martie 2013

Obosim dacă gândim prea mult?


Deşi creierul reprezintă aproximativ 1/50 din greutatea corpului uman, el consumă aproximativ o cincime din oxigenul pe inspirat. Ne vine uşor să presupunem că suprasolicitarea telencefalului ne face letargici, dar asta nu e tocmai adevărat.
Creierul foloseşte mare parte din energia sa pentru a se menţine în starea de bază, în timp ce o zecime din energia noastră este consumată pentru pomparea ionilor de sodiu şi potasiu de-a lungul membranei celulare cerebrale, un proces simplu care menţine fiecare neuron încărcat şi pregătit. Înschimb, activitatea mintală specifică (comunicarea cu un prieten sau rezolvarea unui rebus) nu necesită foarte multă energie în plus.
De-a lungul timpului, studiile au demonstrat că după realizarea sarcinilor mintale solicitante, oamenii devin mai lenţi. Unul dintre experimentele de acest gen, coordonat de Samuele Marcora de la Universitatea din Kent, a împărţiţi subiecţii în două grupuri. Membrii primului grup au fost supuşi unui joc pe calculator destul de epuizant, în timp ce restul subiecţilor au urmărit un documentar despre maşini sport. Ulterior, toţi participanţii au fost supuşi unui test de anduranţă pe o bicicletă. Astfel, Marcora a descoperit că oamenii care erau „epuizaţi mintal” au renunţat mai repede la pedalat, comparativ cu cei care urmăriseră documentarul. 
  În acelaşi timp, Marcora nu a găsit nicio legătură între sarcina mintală şi răspunsul cardiovascular ar participanţilor, precum presiunea arterială sau consumul de oxigen. Cu alte cuvinte, efortul mintal nu le-a încetinit trupurile, dar, îns schimb, i-a făcut pe subiecţi să perceapă sarcina fizică drept una dificilă. Aşadar, se pare că efortul mintal ne oboseşte, însă totul se petreze în capetele noastre.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu