Pentru cei care nu au fost interesaţi până acum de aşa ceva, ACTA este un acronim pentru Anti-Counterfeiting Trade Agreement sau pe româneşte, Acord comerical de combatere a contrafacerii. Acest acord are ca scop stabilirea unor standarde internaţionale pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. Din denumirea sa ne putem da seama că el va acoperi foarte multe domenii, de la bunuri de consum, la medicină şi Internet.
Lipsa de transparenţă
Una din cele mai importante probleme legate de ACTA este faptul că a fost negociat în secret, în ultimii patru ani, de mai multe ţări şi UE. Tocmai pentru a nu atrage atenţia asupra sa, acordul a fost considerat un acord de schimburi comerciale. Din păcate, el include sacţiuni penale pentru încălcarea drepturilor de autor.
Tratatele sau acordurile comerciale sunt de obicei negociate de Comisia Europeană pentru statele Uniunii Europene. În cazul de faţă, Comisia Europeană nu a avut posibilitatea să negocieze articolul 23, cel mai controversat al acordului. Acesta insistă asupra aplicării unor sancţiuni penale, atât pentru cei acuzaţi de piraterie, cât şi pentru cei care ajută sau încurajează această activitate. Aici pot fi incluşi utilizatorii de rând, dar şi provider-ii de Internet.
Cine a iniţiat acest acord
ACTA a fost iniţiată şi este promovată de companii mari care deţin drepturi de proprietate intelectuală. Vorbim aici de studiouri de film, case de discuri şi companii din industria farmaceutică. Printre numele mari care se remarcă în spatele ACTA se numără MPAA, Time Warner, Sony, The Walt Disney Company, GlaxoSmithKline şi Pfizer.
Cine şi când a semnat acordul
În data de 26 ianuarie, reprezentanţi au Uniunii Europene şi al unui număr de 22 de state membre au semnat ACTA în cadrul unei ceremonii din capitala Japoniei. Celelalte cinci membre ale Uniunii Europene sunte aşteptate să semneze acordul în curând. Printre alte ţări semnatare ACTA se numără Statele Unite, Australia, Canada, Japonia, Coreea de Sud, Noua Zeenlandă, Singapore şi Maroc.
Din partea României, acordul a fost semnat de un ataşat comercial al ţării noastre de la Tokyo. Ministrul Comunicaţiilor, Aureian Vreme, a declarat pentru TVR că acordul nu va intra prea curând în vigoare. El nu a fost încă aprobat de Parlamentul European. ACTA urmează să intre în dezbatere şi va primi un vot de-abia în vară.
De ce este criticat ACTA
Principala critică adusă la adresa ACTA este faptul că a fost negociat în spatele uşilor închise. Nu se ştie la ora actuală cine a redactat textul, iar cei care au avut posibilitatea să-l vadă la început au fost obligaţi să semneze acorduri de confidenţialitate. ACTA include o serie de sancţiuni penale pentru care nu au fost consultaţi reprezentanţi ai societăţii civile sau parlamentari europeni. Nici măcar World Trade Organisation sau World Intellectual Property Organisation nu au fost consultate.
O altă problemă importantă pentru cei care critică ACTA este faptul căpirateria şi contrafacerea sunt considerate unul şi acelaşi lucru. Comentatorii spun că sunt puşi pe picior de egalitate producătorii de mărfuri contrafăcute din China cu utilizatori care partajează gratuit fişiere în reţea.
Articolul 23 al ACTA prevede aplicarea procedurilor şi sancţiunilor penale pentru cazuri de contrafacere şi piraterie. Este foarte posibil ca ţările semnatare să aibă deja legi care să pedepsească aceste acte, însă dacă nu au şi nu promulgă astfel de legi, ele încalcă acordul semnat. Cum spuneam mai sus, nu sunt vizaţi doar cei care ar încălca drepturile de proprietate intelectuală, ci şi cei care "îi ajută". În aceste condiţii, provider-ii de Internet şi cei care oferă servicii de hosting pot intra sub incidenţa legii pentru că au favorizat accesul la un site care este acuzat că încalcă drepturile de autor.
Ce pot face cetăţenii de rând
Dacă sunteţi interesaţi să citiţi integral, în româneşte, textul acorduluisemnat de România, îl găsiţi în link-ul de mai jos.
Cei care se opun ACTA spun că acordul ar putea fi respins de Parlamentul European în această vară. Cetăţenii de rând pot lua legătura cu europarlamentarii români şi pot să ceară blocarea sau modificare acestui acord. O listă cu europarlamentarii români găsiţi aici.
Sursa: Wired.co.uk
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu